• Leu / EUR4.7560
  • Leu / GBP5.4872
  • Leu / USD4.2421
Romani in afara granitelor

Nicolae Zamfir, directorul laserului de la Măgurele: Componentele laserului de mare putere vor fi puse la dispoziţia cercetătorilor din 2019. Echipa are deja 150 de membri din 28 de ţări. Mai vin 100 de cercetători

28 nov 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Finalizarea lucrărilor la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.), care presupune instalarea la Măgurele (Ilfov) a celui mai puernic laser din lume şi includerea acestuia într-un parc tehnico-ştiinţific, va duce la formarea unui centru de cercetare ştiinţifică internaţională şi ar atrage în jur numeroase firme de înaltă tehnologie ♦ „S-ar putea crea conditiţile pentru un proces eficient de transfer tehnologic“, crede academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), director de proiect pentru ELI-NP.

Proiectul ELI-NP este cea mai mare investiţie realizată în cerce­ta­­­rea din România după 1990, va­­­loarea proiectului fiind de peste 300 de milioane de euro. Dez­voltarea ELI a început în 2007 şi a mar­cat o schimbare aproape istorică a atenţiei spre Europa Centrală şi de Est când s-a luat de­­­­cizia ca Uniunea Europeană să sprijine fi­nan­­ciar trei lasere localizate în Cehia, Ro­mâ­­nia şi Ungaria. În România, la Măgurele, o lo­calitate cu mai puţin de 10.000 de lo­cui­tori, va fi construit cel mai mare laser dintre ce­le trei şi din lume, lucrările urmând a fi finalizate în 2020.

Deja cea mai mare parte a construcţiilor este gata, proiectul fiind amplasat pe plat­for­ma Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH).

„Proiectul ELI-NP se deru­lea­ză în con­cor­danţă cu graficul pla­ni­ficat, în majo­ri­ta­tea com­po­nentelor sale, con­strucţiile fiind rea­lizate şi func­ţio­nale (încă din anul 2016), în timp ce principala com­po­nen­tă a in­fra­struc­turii – Sistemul de Lasere de Mare Pute­re, realizată de Thales Franţa (grup care proiec­tea­ză şi reali­zea­ză sisteme pentru in­dus­tria aerospaţială sau de apă­rare) şi Thales Ro­mânia este în bu­get şi în timp“, spune Nicolae Zamfir (66 de ani).

Absolvent al Facultăţii de fizică a Uni­ver­sităţii din Bucureşti cu diplomă de merit şi doctor în fizică al Institutului Central de Fizică Bucureşti, Zamfir a ocupat mai mul­te funcţii, printre care cea de fizician, cer­ce­tător sau cercetător principal în cadrul IFIN-HH în perioada 1978-1990. La în­ceputul ani­lor ’90 pleacă în Germania, la Uni­ver­sitatea din Koln, în funcţia de cercetător, pen­tru ca între 1997 şi 2004 să fie profesor-cer­ce­tător în ca­drul Yale, una dintre cele mai presti­gioase universi­tăţi la nivel glo­bal. În 2004 revine în ţară pentru a prelua con­du­cerea institutului care l-a format, iar din 2012 devine directorul celui mai important proiect de cercetare local, ELI-NP.

 

Din toată lumea la Măgurele

Potrivit informaţiilor disponibile, sunt mai multe aplicaţii industriale ale unui laser cu dimensiunile celui care va fi montat la Măgurele (echivalentul a 10% din puterea Soa­relui – n.red.), dar unele dintre acestea nici măcar nu sunt cunoscute. Spre exemplu, par­ticulele accelerate cu lasere pot fi folosite în tratarea deşeurilor radioactive şi pot scă­dea pre­ţul acceleratoarelor de particule. Mai mult, studiile de aici vor putea fi apli­ca­te în ma­terialele pentru misiuni spa­ţia­le şi în medicină.

„Ansamblurile experimentale pentru im­ple­mentarea cazului ştiinţific aferent com­ponentei laser de mare putere sunt în curs de instalare şi testare şi vor fi puse la dis­poziţia cercetătorilor începând cu anul 2019.“

Dincolo de proiectul în sine, importanţa la­serului de la Măgurele stă chiar în efectele pe care această investiţie le poate genera pe orizontală.

„În prezent, echipa ELI-NP numără peste 150 de cercetători şi de suport din Ro­mâ­nia şi alte 27 de ţări. Suntem într-un pro­ces continuu de evaluare şi angajare astfel încât până la sfârşitul implementării să mai fie angajaţi încă 100 de cercetători, ingineri şi tehnicieni“, spune Zamfir.

Totodată, în vara acestui an a fost lansat pro­iectul Măgurele Science Park cu obiec­ti­vul de a atrage firmele de înaltă tehnologie care gravitează de obicei în jurul institutelor de cercetare.

Proiectul Măgurele Science Park se va întinde pe 5 hectare – ţintind o su­pra­faţă finală de 16 hectare – cu un buget de 17,5 milioane de euro, din care 2 milioane au fost obţinuţi recent sub formă de finan­ţa­re europeană.

„Studiul de fezabilitate a fost realizat de Con­siliul Judeţean Ilfov care în momentul de faţă pregăteşte licitaţia pentru con­struc­ţie“, mai spune Nicolae Zamfir.

 

Transferul de know-how

Realizarea întregului proiect ELI-NP, inclusiv a segmentului de parc tehnologic, ar aduce o nouă viaţă pe platforma de la Măgurele, acolo unde s-a construit primul reactor de cercetare din România, unitate care a fost practic şoala unui întreg sector şi care acum este în ultimul an de dezafectare. 

Potrivit informaţiilor disponibile, în anii ’70 pe platforma de la Măgurele erau 5.000 de oameni, comunitate care imediat după ’90 aproape că s-a destrămat. Inclusiv Nicolae Zamfir a decis la acel moment să plece pentru a reveni totuşi în 2004.

„M-am întors din dorinţa de a contribui la relansarea locului unde m-am format, loc care avusese o forţă la nivelul oricărui centru din lume. Trebuia şi eram convins că există forţa să revină. În plus, oricine trăieşte în străinătate plăteşte un preţ. Veneam în vizită aici şi plângeam de dor. Când m-am întors la institut mai erau 1.000 de oameni. Era o poziţie de director scoasă la concurs, aşa că mi-am  zis de ce nu“, spunea la începutul acestui an academicianul.

În 2008 apare oportunitatea proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir având un rol esenţial în derularea acestei investiţii, cea mai mare din cercetarea românească de la Revoluţie încoace. În 2013 au venit banii de la Comisia Europeană, aproape 300 de milioane de euro.

Lucrările la proiectul ELI-NP de la Măgurele vor fi gata în 2020, cu o mică decalare datorită deciziei de a lega noul laser cu vechea clădire a Institutului, acolo unde lucrările pentru dezafectarea primului reactor de cercetare din România sunt pe final. Este practic o legătură între trecutul cercetării româneşti în domeniul fizicii nucleare cu viitorul reprezentat de proiectul ELI-NP. Mai departe însă, includerea laserului în proiectul unui parc tehnico-ştiinţific este esenţială.

„Noul centru de cercetare ştiinţifică internaţională ar atrage în jur numeroase firme de înaltă tehnologie şi s-ar putea crea condiţiile pentru un proces eficient de transfer tehnologic.“

 

 

 

„Români în afara graniţelor“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar la iniţiativa Foundation

O campanie Ziarul Financiar la inițiativa X