• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
Romani in afara granitelor

Galerie foto: Ion Ţiriac

Români în afara graniţelor: campionii de astăzi trebuie să îi găsească şi să îi susţină pe cei de mâine. În sport, business, ştiinţe sau artă

09.05.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Există o comunitate care are puterea de a vorbi mai bine despre România decât orice performanţă economică, formată din campioni din mai multe domenii ale căror victorii s-au transformat în standarde internaţionale ♦ Ziarul Financiar vi-i prezintă pe cei mai importanţi reprezentanţi ai acestei ligi.

Cei care vorbesc despre Româ­nia peste hotare au ca atu pro­priile acţiuni, dar cum sunt ei văzuţi de parteneri sau de adversari, de mentori sau de urmaşi?

Ce trebuie ei să facă astfel încât exemplul să nu fie doar un trofeu, ci să se transforme în punct de start pentru România de mâine?  

Începând cu ediţia de astăzi, Ziarul Financiar lansează un proiect editorial, „Români în afara graniţelor“, prin care va analiza ADN-ul campionului local, dar mai ales prin care încearcă să identifice modalităţi pentru formarea viitorilor campioni. 

 

Singurul într-un top global

Ion Ţiriac, ce împlineşte astăzi 79 de ani, este singurul român inclus în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume, cariera sa sportivă fiind dublată de un ape­tit generos de business. Născut în Braşov, face în paralel hochei şi tenis. Alege în cele din urmă tenisul, sport care avea să-i aducă titluri precum Roland Garros alături de Ilie Năstase.

La începutul anilor ‘90, recent întors în ţară, Tiriac începe mai multe afaceri grupate mai târziu sub umbrela Ţiriac Holdings. Azi, entitatea include businessuri din domeniul auto, imobiliare, energetic sau financiar.

Probabil că banca Ion Ţiriac a fost cea mai mare afacere pe care a creat-o, deşi aceas­ta nu a avut un parcurs tocmai lin.

Înfiinţată la începutul anilor ’90, banca Ion Ţiriac a fost dezvoltată până la punctul în care a devenit atrăgătoare pentru un grup fi­nan­ciar internaţional. Astfel, în 2004 Ion Ţiriac s-a asociat cu HVB Bank Austria, care ulterior a fost cumpărată de grupul italian UniCredit. Această asociere a ţinut peste un de­ceniu când Ţiriac a avut opţiunea să-şi vân­dă par­tea (41%), la un preţ care a fost stabilit în 2004-2005. În această tranzacţie, Ţiriac a fost ma­re­le câştigător pentru că a încasat pen­tru acţiu­nile lui între 700 şi 800 de milioane de euro.

De-a lungul timpului, Ţiriac se trans­formă într-un antreprenor în serie, obiectivul fiind de a începe un business, a-l dezvolta şi de a găsi partenerul ideal pentru creşterea ulterioară.

Aşa a făcut şi cu firma de asigurări dez­vol­tată, unde acum deţine 49%, restul fiind controlat de nemţii de la Allianz.

Ion Ţiriac a pus bazele comerţului mo­dern cu automobile în România şi a fost pri­mul care a investit în deschiderea unui show­room auto la standarde europene – Mercedes-Benz în Expoziţiei, urmat de Ford. În timp ce alţi jucători investeau sume mici în centre improvizate, Ţiriac a oferit experienţa vest-europeană de a cumpăra o maşină nouă. Ulterior el a pus bazele celui mai mare jucător de pe piaţa de retail auto - Ţiriac Auto, care a ajuns la peste 60 de showroomuri la nivel na­ţio­nal şi care comercializează Ford, Mercedes-Benz, Hyundai, Mitsubishi, Jaguar, Land Rover.

Dar numele lui Ion Ţiriac este legat şi de dez­vol­tarea pe plan local a unor do­menii precum re­tai­lul ali­men­tar. Astfel, Me­tro Cash & Carry, ju­că­to­rul cu care s-a lan­sat prac­tic co­merţul modern în Ro­mâ­nia, a fost adus pe piaţa locală de gru­pul ger­man Metro în parte­ne­riat cu Ion Ţiriac, parte­ne­riat din care ulterior omul de afa­ceri a ieşit pen­tru a se lansa în alte opor­tunităţi.

Cariera în tenis s-a trans­format azi în tur­neul de la Madrid, în pli­nă desfă­şu­rare zilele aces­tea, care a de­venit una dintre cele mai im­por­tan­te com­petiţii din acest sport.

Partenerii de business vor­besc despre Ţiriac ca fiind un negociator abil cu o fină intuiţie de business, care a avut abili­tatea de a-şi dezvolta o reţea solidă de relaţii.

Cei care i-au fost alături în cariera spor­tivă îl descriu ca pe un luptător, iar cei care au împărţit momente personale îl carac­te­rizea­ză ca fiind un bun dansator, de exemplu.

Indiferent de unghi, Ion Ţiriac este în acest moment unul dintre cei mai cunoscuţi români peste graniţe, cu o avere estimată la peste un miliard de dolari, şi este strategul din spatele unui portofoliu complex de business.  

 

Rolul antreprenorilor de azi pentru cei de mâine

„Sunt de părere că antreprenorii locali sunt mai creativi, mai autonomi în luarea de­ci­ziilor, mai operativi şi mai conectaţi la rea­li­tatea din piaţa în care îşi desfăşoară activi­ta­tea, chiar dacă uneori pot fi şi mai expuşi peri­co­lelor de natură financiară“, spune Dragoş Pavăl, cel care alături de fratele său Adrian au pus bazele Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească activă în domeniul bricolajului.

Mizând pe regiunea Moldovei la început, o arie ocolită de jucătorii străini din bricolaj din cauza puterii de cumpărare scăzute, Dedeman şi-a continuat extinderea naţională de­păşind pragul de business de un miliard de euro, un nivel greu de atins acum de competiţie.

Dragoş Pavăl spune că l-a cunoscut iniţial pe Ion Ţiriac datorită pasiunii comune pentru sport.

„Dar asta nu înseamnă că nu discutăm, atunci când timpul şi cir­cum­stanţele ne permit, şi despre evoluţia mediului de business autohton sau alte idei de afaceri“, mai spune Pavăl. În opinia sa, determinarea din cariera sportivă şi-a pus amprenta asupra traseului de business al lui Ion Ţiriac, nivelul la care au ajuns afacerile fostului tenismen având în spate şi un „nas“ fin pentru investiţii.

Pavăl mai spune că dincolo de succesul personal, rolul antreprenorilor este de a face un transfer permanent de know-how, de a dezvolta local o pătură de business conectată la nevoile interne, fără direcţii dictate de la sedii-mamă din alte ţări.

„Rolul antreprenorilor este acela de a anima şi de a dezvolta mediul de afaceri au­toh­ton, cu resursele şi know-how-ul locale, fără in­terferenţe externe, fără o direcţie dic­tată din afară.  Antreprenorii sunt cei care îşi asu­mă riscuri şi «inventează» soluţii, pentru a face faţă giganţilor, iar într-o perioadă de cri­ză ei sunt direct implicaţi şi interesaţi să găsească soluţii, pentru că ar fi direct afectaţi de un eventual eşec. Tocmai de aceea Româ­nia are nevoie de o bază şi o reţea solidă de antreprenori autohtoni, care să aibă expertiză şi viziune.“

Pavăl spune că de fiecare dată curajul în antreprenoriat mai trebuie dublat de ceva. 

„Este necesară şi o doză de realism pentru a şti dacă afacerea ta este pregătită pentru nivelul următor. Consoli­da­rea mediului antrepre­no­rial autohton este un prim pas necesar pen­tru a putea ulte­rior susţine şi o expansiune în străi­nă­tate“, com­ple­tea­ză Dragoş Pavăl.

 

Puterea celor mici

Ion Alexandru Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac este de aceeaşi părere, su­bliniind că înainte de orice pre­ten­ţii de ex­tin­dere re­gională este esen­ţia­lă dez­vol­tarea co­mu­nităţii lo­cale de antre­prenori.

„Fiecare antre­pre­nor care dezvoltă o afacere serioasă din punc­tul de vedere al nevoilor comerciale şi al eticii contribuie enorm la mediul de business local. Ion Ţiriac a adus o contribuţie im­por­tan­tă câtorva piloni centrali din economia ro­mâ­nească (ariile bancare, asigurări, leasing, au­to etc), însă puterea unei ţări vine de la între­prinderile mici şi mijlocii serioase, care tre­buie sprijinite prin orice mijloace (econo­mic, fiscal, legal). La acest nivel mai avem de lu­cru ca ţară în următorii ani – sunt mai im­portante zece mii de businessuri care aduc o mie de lei fiecare economiei, decât unul care aduce zece milioane“, crede Ion Alexandru Ţiriac.

 

Un motto

Cariera pe care Ion Ţiriac şi-a construit-o în mediul de business nu este întâm­plătoare, existând indicii în acest sens încă din perioada turneelor de tenis.

„Avea un motto încă de tânăr, îmi spu­nea: Năstase, joacă tu bine că îţi fac eu rost de bani. Tu ai grijă să joci bine! Îmi dădea un sen­timent de încredere să îl am alături pe teren“, îşi aminteşte Ilie Năstase, partenerul de teren al lui Ţiriac în mai multe competiţii.

Ilie Năstase a fost numărul unu mondial în 1972 şi 1973, fiind unul dintre cei mai mari jucători de tenis ai României.

„Îmi doream să ajung să îl cunosc (pe Ion Ţiriac – n. red.). Când s-a ivit prilejul de a participa la finala dintre Ţiriac şi Gogo Viziru din 1958, la Cluj, am fost primul care s-a oferit în calitate de copil de mingi. Îmi doream atât de mult să văd meciul! Eram rapid, iar când s-a lansat întrebarea, am fost primul care a ridicat mâna. Am fost băiat de mingi la finala din ’58, iar Ţiriac a câştigat atunci“, îşi aminteşte Năstase.

Amândoi au practicat o perioadă câte două sporturi. Năstase juca tenis şi fotbal, Ţriac, tenis şi hochei.

„Ţiriac mergea vara la tenis, iar iarna turnau apă şi îngheţau terenul transfor­mân­du-l în patinoar. Acestea erau condiţiile pe atunci. La un moment dat a trebuit să facem o alegere către un sport pe care să ne con­cen­trăm“, mai spune Ilie Năstase.

Primul meci împreună a fost la Roland Garros în 1966.

„Am împărţit emoţiile, meciul, stresul, bucuria. Am împărţit chiar şi un pat. Costa 10 franci pe noapte locul de cazare. Am împărţit la doi, câte 5 franci fiecare, pentru a putea rămâne la turneu pe întreaga durată. Am învăţat de la el că trebuie să îţi ur­măreşti ţelul în orice context, am învăţat de la un luptător. A dat totul mereu pe teren.“

 

Pentru campionii de mâine

Năstase spune că înainte de Revoluţie performanţa în orice sport era mai mult o carieră pe cont propriu.

„Nu existau nutriţionişti, manageri, antrenori de nivelul actual. Acum sunt cu totul alte condiţii de pregătire, ceea ce ajută mult un sportiv în evoluţie. Organizarea este la un nivel mult mai înalt.“

În aceste noi condiţii ale sportului, Năstase spune că rolul generaţiei de astăzi de campioni este de a-i identifica pe spor­tivii care pot face performanţă mâine.

„Trebuie să iniţieze proiecte, să ge­nereze şanse pentru sportivii de mâine. Să consilieze, aşa cum a făcut Ţiriac, spre exem­plu, cu Simona Halep de când a remarcat-o prima dată pe teren, înainte să se lanseze în turnee internaţionale. Să ofere şansa unică de a primi sfaturi de la campioni reali.“

 

Jocul merge mai departe

Nadia Comăneci, gimnasta care a luat primul zece din istoria acestui sport, spune că l-a cunoscut pe Ion Ţiriac în anii ’80, iar de atunci a păstrat legătura cu omul de afaceri.

„Majoritatea lumii nu îl identifică aşa cum este în particular. Cei mai mulţi nici nu şi-ar imagina că recită poezii sau cântă. Ne aflam la un eveniment la Pebble Beach (California) în urmă cu doi ani şi mi-a dat lecţii de dans“, menţionează Nadia Comăneci.

Fosta olimpică mai spune despre Ţiriac omul de tenis că avea un joc inteligent şi curajos, atribute care s-au regăsit mai târziu în politica sa de business.

„Sunt lecţii pe care le învăţ continuu, cum ar fi arta negocierii, pe care şi astăzi încerc să o deprind de la el, ca de altfel şi capacitatea de a crea o reţea puternică de contacte, pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor“, spune Ion Alexandru Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac.

Potrivit acestuia, o bună parte din determinarea de pe terenul de joc a modelat cariera de business a tatălui său.

„Singura diferenţă între el şi alţi sportivi este că meciul nu s-a încheiat la 3 din 5 seturi – domnul Ţiriac este încă pe teren.“

 

O campanie Ziarul Financiar la inițiativa X