Galerie foto: Ion Ţiriac
♦ Există o comunitate care are puterea de a vorbi mai bine despre România decât orice performanţă economică, formată din campioni din mai multe domenii ale căror victorii s-au transformat în standarde internaţionale ♦ Ziarul Financiar vi-i prezintă pe cei mai importanţi reprezentanţi ai acestei ligi.
Cei care vorbesc despre România peste hotare au ca atu propriile acţiuni, dar cum sunt ei văzuţi de parteneri sau de adversari, de mentori sau de urmaşi?
Ce trebuie ei să facă astfel încât exemplul să nu fie doar un trofeu, ci să se transforme în punct de start pentru România de mâine?
Începând cu ediţia de astăzi, Ziarul Financiar lansează un proiect editorial, „Români în afara graniţelor“, prin care va analiza ADN-ul campionului local, dar mai ales prin care încearcă să identifice modalităţi pentru formarea viitorilor campioni.
Singurul într-un top global
Ion Ţiriac, ce împlineşte astăzi 79 de ani, este singurul român inclus în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume, cariera sa sportivă fiind dublată de un apetit generos de business. Născut în Braşov, face în paralel hochei şi tenis. Alege în cele din urmă tenisul, sport care avea să-i aducă titluri precum Roland Garros alături de Ilie Năstase.
La începutul anilor ‘90, recent întors în ţară, Tiriac începe mai multe afaceri grupate mai târziu sub umbrela Ţiriac Holdings. Azi, entitatea include businessuri din domeniul auto, imobiliare, energetic sau financiar.
Probabil că banca Ion Ţiriac a fost cea mai mare afacere pe care a creat-o, deşi aceasta nu a avut un parcurs tocmai lin.
Înfiinţată la începutul anilor ’90, banca Ion Ţiriac a fost dezvoltată până la punctul în care a devenit atrăgătoare pentru un grup financiar internaţional. Astfel, în 2004 Ion Ţiriac s-a asociat cu HVB Bank Austria, care ulterior a fost cumpărată de grupul italian UniCredit. Această asociere a ţinut peste un deceniu când Ţiriac a avut opţiunea să-şi vândă partea (41%), la un preţ care a fost stabilit în 2004-2005. În această tranzacţie, Ţiriac a fost marele câştigător pentru că a încasat pentru acţiunile lui între 700 şi 800 de milioane de euro.
De-a lungul timpului, Ţiriac se transformă într-un antreprenor în serie, obiectivul fiind de a începe un business, a-l dezvolta şi de a găsi partenerul ideal pentru creşterea ulterioară.
Aşa a făcut şi cu firma de asigurări dezvoltată, unde acum deţine 49%, restul fiind controlat de nemţii de la Allianz.
Ion Ţiriac a pus bazele comerţului modern cu automobile în România şi a fost primul care a investit în deschiderea unui showroom auto la standarde europene – Mercedes-Benz în Expoziţiei, urmat de Ford. În timp ce alţi jucători investeau sume mici în centre improvizate, Ţiriac a oferit experienţa vest-europeană de a cumpăra o maşină nouă. Ulterior el a pus bazele celui mai mare jucător de pe piaţa de retail auto - Ţiriac Auto, care a ajuns la peste 60 de showroomuri la nivel naţional şi care comercializează Ford, Mercedes-Benz, Hyundai, Mitsubishi, Jaguar, Land Rover.
Dar numele lui Ion Ţiriac este legat şi de dezvoltarea pe plan local a unor domenii precum retailul alimentar. Astfel, Metro Cash & Carry, jucătorul cu care s-a lansat practic comerţul modern în România, a fost adus pe piaţa locală de grupul german Metro în parteneriat cu Ion Ţiriac, parteneriat din care ulterior omul de afaceri a ieşit pentru a se lansa în alte oportunităţi.
Cariera în tenis s-a transformat azi în turneul de la Madrid, în plină desfăşurare zilele acestea, care a devenit una dintre cele mai importante competiţii din acest sport.
Partenerii de business vorbesc despre Ţiriac ca fiind un negociator abil cu o fină intuiţie de business, care a avut abilitatea de a-şi dezvolta o reţea solidă de relaţii.
Cei care i-au fost alături în cariera sportivă îl descriu ca pe un luptător, iar cei care au împărţit momente personale îl caracterizează ca fiind un bun dansator, de exemplu.
Indiferent de unghi, Ion Ţiriac este în acest moment unul dintre cei mai cunoscuţi români peste graniţe, cu o avere estimată la peste un miliard de dolari, şi este strategul din spatele unui portofoliu complex de business.
Rolul antreprenorilor de azi pentru cei de mâine
„Sunt de părere că antreprenorii locali sunt mai creativi, mai autonomi în luarea deciziilor, mai operativi şi mai conectaţi la realitatea din piaţa în care îşi desfăşoară activitatea, chiar dacă uneori pot fi şi mai expuşi pericolelor de natură financiară“, spune Dragoş Pavăl, cel care alături de fratele său Adrian au pus bazele Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească activă în domeniul bricolajului.
Mizând pe regiunea Moldovei la început, o arie ocolită de jucătorii străini din bricolaj din cauza puterii de cumpărare scăzute, Dedeman şi-a continuat extinderea naţională depăşind pragul de business de un miliard de euro, un nivel greu de atins acum de competiţie.
Dragoş Pavăl spune că l-a cunoscut iniţial pe Ion Ţiriac datorită pasiunii comune pentru sport.
„Dar asta nu înseamnă că nu discutăm, atunci când timpul şi circumstanţele ne permit, şi despre evoluţia mediului de business autohton sau alte idei de afaceri“, mai spune Pavăl. În opinia sa, determinarea din cariera sportivă şi-a pus amprenta asupra traseului de business al lui Ion Ţiriac, nivelul la care au ajuns afacerile fostului tenismen având în spate şi un „nas“ fin pentru investiţii.
Pavăl mai spune că dincolo de succesul personal, rolul antreprenorilor este de a face un transfer permanent de know-how, de a dezvolta local o pătură de business conectată la nevoile interne, fără direcţii dictate de la sedii-mamă din alte ţări.
„Rolul antreprenorilor este acela de a anima şi de a dezvolta mediul de afaceri autohton, cu resursele şi know-how-ul locale, fără interferenţe externe, fără o direcţie dictată din afară. Antreprenorii sunt cei care îşi asumă riscuri şi «inventează» soluţii, pentru a face faţă giganţilor, iar într-o perioadă de criză ei sunt direct implicaţi şi interesaţi să găsească soluţii, pentru că ar fi direct afectaţi de un eventual eşec. Tocmai de aceea România are nevoie de o bază şi o reţea solidă de antreprenori autohtoni, care să aibă expertiză şi viziune.“
Pavăl spune că de fiecare dată curajul în antreprenoriat mai trebuie dublat de ceva.
„Este necesară şi o doză de realism pentru a şti dacă afacerea ta este pregătită pentru nivelul următor. Consolidarea mediului antreprenorial autohton este un prim pas necesar pentru a putea ulterior susţine şi o expansiune în străinătate“, completează Dragoş Pavăl.
Puterea celor mici
Ion Alexandru Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac este de aceeaşi părere, subliniind că înainte de orice pretenţii de extindere regională este esenţială dezvoltarea comunităţii locale de antreprenori.
„Fiecare antreprenor care dezvoltă o afacere serioasă din punctul de vedere al nevoilor comerciale şi al eticii contribuie enorm la mediul de business local. Ion Ţiriac a adus o contribuţie importantă câtorva piloni centrali din economia românească (ariile bancare, asigurări, leasing, auto etc), însă puterea unei ţări vine de la întreprinderile mici şi mijlocii serioase, care trebuie sprijinite prin orice mijloace (economic, fiscal, legal). La acest nivel mai avem de lucru ca ţară în următorii ani – sunt mai importante zece mii de businessuri care aduc o mie de lei fiecare economiei, decât unul care aduce zece milioane“, crede Ion Alexandru Ţiriac.
Un motto
Cariera pe care Ion Ţiriac şi-a construit-o în mediul de business nu este întâmplătoare, existând indicii în acest sens încă din perioada turneelor de tenis.
„Avea un motto încă de tânăr, îmi spunea: Năstase, joacă tu bine că îţi fac eu rost de bani. Tu ai grijă să joci bine! Îmi dădea un sentiment de încredere să îl am alături pe teren“, îşi aminteşte Ilie Năstase, partenerul de teren al lui Ţiriac în mai multe competiţii.
Ilie Năstase a fost numărul unu mondial în 1972 şi 1973, fiind unul dintre cei mai mari jucători de tenis ai României.
„Îmi doream să ajung să îl cunosc (pe Ion Ţiriac – n. red.). Când s-a ivit prilejul de a participa la finala dintre Ţiriac şi Gogo Viziru din 1958, la Cluj, am fost primul care s-a oferit în calitate de copil de mingi. Îmi doream atât de mult să văd meciul! Eram rapid, iar când s-a lansat întrebarea, am fost primul care a ridicat mâna. Am fost băiat de mingi la finala din ’58, iar Ţiriac a câştigat atunci“, îşi aminteşte Năstase.
Amândoi au practicat o perioadă câte două sporturi. Năstase juca tenis şi fotbal, Ţriac, tenis şi hochei.
„Ţiriac mergea vara la tenis, iar iarna turnau apă şi îngheţau terenul transformându-l în patinoar. Acestea erau condiţiile pe atunci. La un moment dat a trebuit să facem o alegere către un sport pe care să ne concentrăm“, mai spune Ilie Năstase.
Primul meci împreună a fost la Roland Garros în 1966.
„Am împărţit emoţiile, meciul, stresul, bucuria. Am împărţit chiar şi un pat. Costa 10 franci pe noapte locul de cazare. Am împărţit la doi, câte 5 franci fiecare, pentru a putea rămâne la turneu pe întreaga durată. Am învăţat de la el că trebuie să îţi urmăreşti ţelul în orice context, am învăţat de la un luptător. A dat totul mereu pe teren.“
Pentru campionii de mâine
Năstase spune că înainte de Revoluţie performanţa în orice sport era mai mult o carieră pe cont propriu.
„Nu existau nutriţionişti, manageri, antrenori de nivelul actual. Acum sunt cu totul alte condiţii de pregătire, ceea ce ajută mult un sportiv în evoluţie. Organizarea este la un nivel mult mai înalt.“
În aceste noi condiţii ale sportului, Năstase spune că rolul generaţiei de astăzi de campioni este de a-i identifica pe sportivii care pot face performanţă mâine.
„Trebuie să iniţieze proiecte, să genereze şanse pentru sportivii de mâine. Să consilieze, aşa cum a făcut Ţiriac, spre exemplu, cu Simona Halep de când a remarcat-o prima dată pe teren, înainte să se lanseze în turnee internaţionale. Să ofere şansa unică de a primi sfaturi de la campioni reali.“
Jocul merge mai departe
Nadia Comăneci, gimnasta care a luat primul zece din istoria acestui sport, spune că l-a cunoscut pe Ion Ţiriac în anii ’80, iar de atunci a păstrat legătura cu omul de afaceri.
„Majoritatea lumii nu îl identifică aşa cum este în particular. Cei mai mulţi nici nu şi-ar imagina că recită poezii sau cântă. Ne aflam la un eveniment la Pebble Beach (California) în urmă cu doi ani şi mi-a dat lecţii de dans“, menţionează Nadia Comăneci.
Fosta olimpică mai spune despre Ţiriac omul de tenis că avea un joc inteligent şi curajos, atribute care s-au regăsit mai târziu în politica sa de business.
„Sunt lecţii pe care le învăţ continuu, cum ar fi arta negocierii, pe care şi astăzi încerc să o deprind de la el, ca de altfel şi capacitatea de a crea o reţea puternică de contacte, pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor“, spune Ion Alexandru Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac.
Potrivit acestuia, o bună parte din determinarea de pe terenul de joc a modelat cariera de business a tatălui său.
„Singura diferenţă între el şi alţi sportivi este că meciul nu s-a încheiat la 3 din 5 seturi – domnul Ţiriac este încă pe teren.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE