"Daca intrebi de banii obtinuti din privatizarea Petrom sauRomtelecom, nimeni nu va putea sa spuna pe ce au fost cheltuitiacestia. Banii din privatizarea BCR nu vor merge la consum, ci vomface eforturi sa gospodarim cat mai bine acesti bani, sa putemoricand sa dam socoteala contribuabilului roman", promitea cugenerozitate fostul premier liberal Calin Popescu-Tariceanu inoctombrie 2006, in euforia creata de succesul vanzarii actiunilorstatului la BCR pentru suma record de 2,2 mld. euro.
Vorbele sunau foarte bine, dar au ramas simple afirmatiipoliticianiste, cu accente populiste, fara niciun pic de acoperirein realitate. Asa cum nu se poate spune pe ce au fost cheltuitibanii incasati pe Petrom, nici despre miliardele obtinute pe BCR nuse stie astazi cu exactitate unde au ajuns. Doar ca s-au pierdut inpunga ciuruita a Trezoreriei statului.
La momentul vanzarii celei mai mari banci romanesti planurileGuvernului erau de-a dreptul marete: apareau la orizont "autostradaBCR", spitale, scoli, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, caiferate, cate si mai cate investitii in infrastructura. Tocmaipentru "transparenta" cheltuirii banilor incasati din privatizari afost infiintat si un fond special - Fondul National de Dezvoltare -care a ajuns la un moment dat la 3,2 miliarde de euro.
Fondul a fost creat si alimentat, dar premierul Tariceanu auitat ca initial isi dorise ca "in fiecare an ministrul de finantesa vina in fata opiniei publice si sa prezinte un raport inlegatura cu modul in care acesti bani au fost cheltuiti, care suntproiectele, care sunt sumele, cu alte cuvinte o dare de seama infata Adunarii Generale a Actionarilor, care sunt de data aceastacetatenii romani contribuabili". Nici Sebastian Vladescu, niciVarujan Vosganian - cei doi ministri de finante ai sai de dupaprivatizarea BCR - nu au ajuns sa prezinte vreun raport"contribuabilului".
Din vorbe procedura transparentei parea foarte simpla: "Vorexista niste etichete foarte clare in asa fel incat cetateanulroman sa stie ca in schimbul cotei de participare la cea mai marebanca din Romania avem un numar de kilometri de autostrazi, unnumar de scoli sau de spitale", spunea tot in octombrie 2006Sebastian Vladescu, care cumulase functia de ministru de finante cucea de presedinte al Comisiei de privatizare a BCR. El vedea caposibila destinatie a incasarilor din privatizari si sustinereaPilonului II de pensii. In timp, a ajuns la concluzia ca nu se potpune "etichete" pe banii care intra in Trezoreria statului.
Bani "fara eticheta", pentru rascumpararea datorieipublice
Povestea "transparentei" cheltuirii incasarilor din privatizares-a incheiat la scurt timp de la infiintarea cu entuziasm aFondului de Dezvoltare, ai carui bani au fost folositi in functiede conjunctura bugetara.
In aprilie 2007 carma Finantelor a fost preluata de VarujanVosganian, care n-a vorbit despre "etichete", dar le-a gasitbanilor din privatizare o destinatie care nu avea nimic de-a facecu planurile initiale ale Fondului de Dezvoltare: acoperireagolurilor de venituri din bugetul statului, respectiv finantareamajorarilor de salarii, pensii si ajutoare sociale.
Finantele s-au prevalat de un aliniat al ordonantei de urgenta113/2006 privind infiintarea Fondului National de Dezvoltare carespunea ca sumele in valuta incasate din privatizare pot fitransformate in lei pentru echilibrarea contului curent alTrezoreriei statului si de aici pana la operatiuni de rascumpararea unor transe din datoria publica n-a mai fost decat un pas.
In vara lui 2007, 600 mil. euro s-au topit pe achitarea uneidatorii dintr-o emisiune de eurobonduri lansata in 2001, pentru caFinantele au strambat din nas la conditiile de piata si au renuntatla refinantarea titlurilor printr-o noua emisiune deeuroobligatiuni, desi angajasera administratori. Aveau sa emita unan mai tarziu, la un pret mai mare, cand valuta din privatizarifusese deja transformata in mare parte in lei. Si in 2005 Finantelerascumparasera euroobligatiuni de 300 mil. euro tot din incasariledin privatizare. In 2007, circa 2,6 mld. lei din Fondul deDezvoltare s-au dus in "golurile" din contul curent al Trezoreriei,pentru ca in 2008 suma sa se tripleze, la 8,5 mld. lei. Singurelebeneficii la nivelul economiei de pe urma banilor din privatizareau fost o serie de cofinantari de fonduri europene prin MinisterulAgriculturii si reabilitarea unor drumuri nationale.
Fostul ministru Vosganian a tot dat explicatii pentru principaladestinatie pe care a dat-o banilor din Fond: ca erau prea maridobanzile cerute de banci la titluri de stat, ca daca in 2007 ar fiemis eurobonduri pentru refinantarea datoriei, ar fi accentuatpresiunile de apreciere a leului. El continua sa sustina si astazica "pozitia contabila nu este inchisa, drept urmare acum pot fiemise titluri de stat pentru a acoperi Fondul". "Am utilizat sumeledin Fondul National de Dezvoltare, unele prin Trezorerie, infunctie de nevoile bugetare. Sumele care erau in valuta le-amconverit in lei si acest lucru a ajutat la stabilizarea cursului.Daca nu am fi folosit acesti bani, am fi fost nevoiti sa emitemtitluri de stat. Aveam de ales: ori emiteam titluri de stat, orifoloseam banii pe care ii aveam. Or, in a doua parte a lui 2008,dobanda la titlurile de stat era de 14% lombard. In 2009 era de11-12%."
Explicatii se mai gasesc, dar banii nu se maivad
Justificarile conteaza mai putin atat timp cat destinatiabanilor din privatizare a fost denaturata si dupa mai bine de treiani de la finalizarea privatizarii BCR fostul premier Tariceanu nupoate sa arate - asa cum promisese - pe ce s-au dus cele 2,2 mld.euro, dupa cum nici predecesorul sau, Adrian Nastase, nu a avut pece sa puna inscriptia "aici sunt banii din Petrom".
Ministerul Finantelor a ales sa nu emita titluri de stat peperioade foarte lungi, cheltuind valuta din privatizari, iarbancile s-au trezit in toamna lui 2008, cand a lovit primul soc alcrizei de lichiditate, ca nu au titluri in portofoliu cu care sa seduca la BNR sa obtina finantare.
Strategia de finantare a deficitului bugetar a ramasconjuncturala, Ministerul Finantelor balansand de la pozitii deforta, in care respingea ofertele bancilor, pana la momente depresiune maxima in care atragea bani pe termen foarte scurt.
Ideea ca deficitul a fost acoperit din "cele mai ieftine surse"la indemana statului, adica din privatizari, nu rezista atat timpcat cheltuielile care au creat deficite nu au avut ca destinatieinvestitii prin care economia sa fie intarita in perspectiva crizeice avea sa vina, ci s-au risipit pe o "factura sociala" care nu afacut decat sa aprinda consumul cu un foc de paie.
In 2008, cheltuielile de personal ale bugetului au sarit cupeste 35%, iar cheltuielile cu asistenta sociala au explodat cuaproape 40%. La un total de 99,7 mld. lei care s-au dus pe salariisi pensii, cheltuielile cu investitiile de-abia au insumat 25,8mld. lei. Pe seama banilor din privatizari ar fi trebuit sa fiefacuta si recapitalizarea CEC Bank, prin care autoritatile sperausa poata compensa scaderea dramatica a creditelor acordate debancile private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
