Romania la raport

Cum de a ajuns guvernul lui Emil Boc să taie 15% din pensii şi 25% din salariile din sistemul public

Cum de a ajuns guvernul lui Emil Boc să taie 15% din pensii şi 25% din salariile din sistemul public
15.06.2010, 09:00 8946

Plenul celor două camere ale Parlamentului va decide astăzisoarta moţiunii de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului, dupăce echipa lui Emil Boc şi-a angajat răspunderea pe un program demăsuri de austeritate fără precedent, care include reducereapensiilor cu 15% şi a salariilor cu 25%, pentru o economie de 10miliarde de lei până la finele anului.

Respingerea moţiunii înseamnă că planul de măsuri va ficonsiderat adoptat de către Parlament şi dacă nu va fi contestat laCurtea Constituţională, atunci va merge la promulgare lapreşedintele Traian Băsescu.

Măsuriledure prin care Guvernul a ales să reducă cheltuielile publice vindupă un an şi jumătate de tărăgănări, timp în care niciun ministrunu a fost în stare să vorbească sincer despre hăţişul agenţiilor şiinstituţiilor publice, să spună limpede care este numărul total alangajaţilor de la stat sau să oprească cheltuielile necontrolate cusalariile, prin tăierea sporurilor "nesimţite".

Nimeni din responsabilii la guvernare din 2004 încoace nu au datpână acum explicaţii coerente nici pentru modul în care au crescutcheltuielile statului, nici pentru inconştienţa de a nu observa căRomânia este la un pas de a intra în incapacitate de plată.

Dimpotrivă, cei în funcţii şi ieri, şi azi vin cu afirmaţiicinice, cum este cazul ministrului administraţiei şi internelorVasile Blaga (PD-L), un fost membru al guvernului Tăriceanu, care adeclarat duminică, într-o emisiune la Pro TV, că, la preluareamandatului, guvernul Boc ştia de situaţia dificilă în care esteţara, dar că nu s-au luat măsuri pentru că aşa s-a considerat.

"Lucrurile au evoluat în toată lumea după ianuarie 2009. Puteamsă le luăm, dar nu le-am considerat necesare atunci", a spusBlaga.

La începutul lui 2009 nu s-a suflat nicio vorbă despre situaţiaeconomică dificilă, după ce în campania electorală parlamentară sebătuse mare tam-tam pe creşterile de salarii de la stat, ca apoi săse întoarcă roata la 180 de grade. Traian Băsescu şi premierul EmilBoc au anunţat în luna mai că România va lua un împrumut de 20 demiliarde de la Fondul Monetar Internaţional şi instituţiileeuropene, o sumă astronomică dacă este să te gândeşti la optimismulcare domnea cu jumătate de an înainte.

România şi Ungaria sunt ţările din Europa Centrală şi de Estcare beneficiază de cele mai mari împrumuturi de la instituţiileinternaţionale, 20 de miliarde de euro fiecare, fiind urmate deUcraina, care a luat 11,7 miliarde şi de Letonia, care a luat 7,5miliarde.

Însă nici aceşti bani nu sunt suficienţi de vreme ce acelaşiministru Vasile Blaga, întărit de alţi membri ai Cabinetului,vorbesc despre nevoia unui alt acord cu FMI şi posibil şi de alţibani, iar preşedintele Traian Băsescu a spus că mai este nevoie deîncă 5 mld. euro pentru a finanţa cheltuielile statului până lafinele anului 2010, chiar dacă vor trece măsurile de austeritate şivor fi eli-berate noi tranşe din banii Fondului.

Cum s-a ajuns aici

Situaţia disperată în care România a ajuns astăzi, să taie dinfiecare pensie 15% şi din salariile bugetarilor 25%, nu estealtceva decât rezultatul politicilor nesănătoase pe care le-a dusde 5 ani încoace.

În popor circulă o vorbă: pune bani albi deoparte pentru zilenegre, însă guvernele care au condus România în perioada de boom nuau făcut provizii pentru viitor, încurajând cheltuielilenecontrolate, îndatorarea personală, angajând sute de mii de oameniîn aparatul de stat, aruncând cu miliardele obţinute dinprivatizări în salariile clientelei politice.

ZF a scris în ultimele săptămâni despre aceste cheltuielinecontrolate, despre cum s-au triplat cheltuielile de personal înultimii cinci ani, iar publicarea grilelor de salarii de cătreautorităţile publice a arătat limpede disfuncţionalitateasistemului bugetar: un şofer care câştigă de trei ori cât un medicrezident, un funcţionar public care ia dublu faţă de un ministru,un secretar de stat care câştigă din participarea la consiliile deadministraţie o sumă care îi umileşte pe cei mai bine plătiţioameni din sistemul privat.

"Ei şi? Da, am dat salarii mai mari! Dacă am avut de dat, amdat", a declarat recent Varujan Vosganian fostul ministru definanţe din guvernul liberal, care a fost sistematic acuzat că acheltuit banii din privatizarea BCR, 2,2 miliarde de euro, pesalarii şi că nu i-a direcţionat către investiţii.

Vosganian susţine că în perioada cât a fost ministru alfinanţelor (2007-2008) salariile în sectorul public au crescutpentru că, pe de o parte, economia îi permitea acest lucru, iar, pede altă parte, mulţi dintre cei care lucrează în administraţie austudii superioare şi acest lucru justifică diferenţa dintresalariile medii nete obţinute de funcţionari şi salariul mediu netpe economie.

Dacă în 2000 diferenţa dintre salariul mediu net câştigat defuncţionari şi salariul mediu net pe economie era de aproximativ 45de euro, în 2005 diferenţa creştea la 115 euro, pentru ca să ajungăla 335 de euro în 2007.

Vosganian spune însă că acest lucru s-a întâmplat pentru cămajoritatea funcţionarilor au studii superioare, iar salariilediplomaţilor, înalţilor funcţionarilor publici şi ale magistraţilortrag în sus media salariului mediu net.

Dar nu este clar de ce guvernul nu a ştiut să facă rezerve înperioada de boom economic şi a mers tot pe deficit.

Poate guvernul Boc să salveze economia?

Dincolo de dramatismul reducerilor salariale şi ale pensiilor -majoritatea celor afectaţi de măsurile de austeritate sunt cei careau venituri mici - este limpede că guvernul Boc s-a angajat la ceamai mare reducere a cheltuielilor bugetare din ultimii ani. Stă subsemnul întrebării capacitatea de a duce la bun sfârşit reformareasistemului nu numai din cauza moţiunii de cenzură care se dezbateastăzi, dar şi din cauza că mulţi dintre cei care fac parte dinechipa sa au fost membri în guvernele ultimilor 5 ani, care aupierdut controlul cheltuielilor publice.

Vasile Blaga (Interne) a fost ministru şi în vremea luiTăriceanu, şi acum. La fel şi Adriean Videanu (Economie), şi RaduBerceanu (Transporturi), şi Laszlo Borbely (Mediu), şi Marko Bela(ministru de stat), şi Cătălin Predoiu (Justiţie). Poate aceastăechipă care şi-a arătat valoarea şi în 2004 - 2008 să salveze acumeconomia?

"Cu ce i-am înlocui? Din păcate, la orizont nu se vede nicioechipă care să fie o alternativă şi niciun partid din opoziţie,nici PSD şi nici PNL, nu îşi doresc să vină în locul lor săguverneze", spune analistul Aurelian Dochia.

El susţine că moţiunea nu are şanse să treacă tocmai pentru cănimeni din opoziţie nu ar vrea să vină la guvernare într-un momentatât de dificil, iar de aceea guvernul lui Emil Boc este condamnatsă reuşească. "Dacă nu va reuşi, este greu de anticipat unde vaajunge deficitul", a mai spus analistul.

Control la vot

Atât parlamentarii puterii, cât şi ai opoziţiei intenţionează săvoteze astăzi cu bilele la vedere la moţiunea de cenzură, pentru canu cumva să existe vreo "defecţiune" la vot. Potrivitregulamentelor parlamentare, votul la moţiunea de cenzură estesecret, cu bile.

Aritmetica îi este deocamdată favorabilă guvernului Emil Boc,pentru că PDL şi-a asigurat prin racolările din ultimul an omajoritate confortabilă. PDL, UDMR, minorităţile şi parlamentariiracolaţi de la PSD şi PNL au împreună 258 dintre cei 471 desenatori şi deputaţi care constituie majoritatea. Dintre aceştia258, un singur parlamentar, Daniel Oajdea, a decis, în urmaconsultării cu alegătorii din circumscripţia sa electorală, Iaşi,să voteze pentru moţiune, PDL hotărând ieri să-l excludă dinpartid. PNL şi PSD va trebui să "fure" 44 de voturi de la putere casă spere la adoptarea moţiunii de cenzură.

AFACERI DE LA ZERO