Perpetuarea unui deficit bugetar enorm începe să împingă rapidîn sus datoria publică, ponderea acesteia crescând rapid într-unProdus Intern Brut (PIB) aflat în stagnare.
Datoria publică, singurul indicator macro la care România arătabine, s-a înscris pe o pantă rapidă de creştere, în condiţiile încare statul s-a împrumutat anul trecut pentru a salva sectorulprivat, iar acum nu reuşeşte să îşi ajusteze cheltuielile, în timpce veniturile rămân în scădere în lipsa unei reveniri a economiei.Cu o asemenea situaţie se confruntă Grecia, unde datoria a urcat la115% din PIB la sfârşitul anului trecut, iar combinaţia dintredobânzile înalte şi o economie în contracţie fac sarcinarambursării aproape imposibilă. De altfel, investitorii iau tot maiserios în calcul un scenariu în care Grecia va cere ştergerea uneipărţi a datoriei.
"Deficitul bugetar este principalul factor care influenţeazăstocul datoriei publice şi aici trebuie acţionat. Cu un deficitbugetar de 7%-8%-10% din PIB, datoria publică creşte foarte repedeşi ne îmbătăm cu apă rece spunând că nivelul este încă mic", spuneIonuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Doar în luna martie datoria publică totală a urcat cu 10 mld.lei (2,4 mld. euro), ajungând la un nou vârf istoric, de 165 mld.lei (40 mld. euro). Astfel, datoria publică reprezintă 30,6% dinPIB, faţă de 21,8% la sfârşitul lui 2008. Saltul datoriei dinmartie a fost alimentat de tragerea tranşelor din împrumutul de laFMI (2,4 mld. euro, din care jumătate a mers la BNR şi jumătate laTrezorerie), UE (cu 1 mld. euro care a intrat tot în contulTrezoreriei) şi emisiunea de euro-obligaţiuni, de 1 mld. euro.
În primele trei luni ale anului datoria statului s-a majorat cu17 mld. lei (circa 4 mld. euro). Aceasta înseamnă că datoria arputea să mai crească cu 12 mld. euro până la sfârşitul anului, la52 mld. euro, corespunzător unui nivel de circa 43% din PIB.
Tratatul de la Maastricht prevede un plafon de 3% din ProdusulIntern Brut (PIB) pentru deficitul bugetar şi de 60% pentru datoriapublică.
Deficitul bugetar a urcat doar în luna mai cu un miliard deeuro, până la 4,4 mld. euro, reprezentând 3,2% din PIB, potrivitunor surse citate de Mediafax.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a arătat lasfârşitul vizitei din mai că deficitul bugetar ar putea să urce la9% din PIB, în lipsa unor măsuri de reducere de cheltuieli, încondiţiile în care şi creşterea economică pentru anul acesta a fostrevizuită. Astfel, PIB-ul estimat pentru 2010 a fost corectat de la534 mld. lei la 510 mld. lei. Guvernul s-a angajat să reducă cu 25%cheltuielile cu salariile şi cu 15% pe cele cu pensiile, măsuriprin care speră să facă economii de 2% din PIB. Franks a afirmatcă, prin ajustarea cheltuielilor publice, deficitul ar putea coborîla 6,8% din PIB, faţă de 7,4% în 2009, acest nivel fiind asumat deGuvern în scrisoarea de intenţie trimisă board-ului FMI. UE aacordat României păsuire până în 2012 să îşi ajusteze deficitulbugetar, considerând că deviaţia s-a produs din cauza căderii multmai dure a economiei decât se anticipase. "În doi-trei ani riscămsă ajungem cu datoria la 60% din PIB, trebuie să reducem rapidcheltuielile bugetare", spune Dumitru. El apreciază că investitoriiar putea fi reticenţi să finanţeze datoria României, chiar dacănivelul este redus, din cauza altor riscuri specifice economiiloremergente.
Presiune pe termen scurt
Anul acesta România are de plătit rate de dobânzi şi principalîn contul datoriei publice reprezentând 9 mld. euro, potrivitdatelor Ministerului Finanţelor, în condiţiile în care stoculdatoriei era la sfârşitul lui 2009 de 35 mld. euro.
"Noi avem un profil al scadenţelor destul de problematic, cuexcepţia împrumutului de la FMI majoritatea scadenţelor fiindscurte. Astfel, avem un serviciu de rambursare destul de mare, deşistocul datoriei nu este mare", apreciază Dumitru. Practic, aceastaînseamnă că Trezoreria este obligată să găsească mereu investitoriinteresaţi să îi cumpere titlurile, pentru a putea să rostogoleascădatoria istorică. Finanţele au de rambursat în fiecare lună 2-4mld. lei doar în contul titlurilor de stat în lei emise în trecut.În 2009 şi 2010 statul s-a împrumutat în special pe termen scurt,de sub un an, investitorii fiind reticenţi să îşi imobilizeze baniiîn plasamente pe perioade mai lungi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
