Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a cheltuitin perioada 2005-2009 circa 7 mld. euro pentru constructia deautostrazi, centuri ocolitoare si reabilitarea de drumurinationale, insa rezultatele au fost sub asteptarileconstructorilor. Valoarea de 7 mld. euro cuprinde lucrarile deintretinere, reparatie, reabilitare, constructie de drumuri siautostrazi, restul de 200 mil. euro fiind pentru investitii ininfrastructura de cale ferata.
Luand in calcul un pret mediu de 10 mil. euro/km pentruautostrazi, de 3 mil. euro pentru centuri ocolitoare si de 600.000-700.000 euro/km de drum national reabilitat, ceea ce s-a finalizatin perioada 2005-2009 ar fi putut fi realizat cu doar 2 mld.euro.
Chiar daca rezultatele nu s-au vazut in numarul de kilometri dedrumuri si cale ferata reabilitati sau finalizati, cifrele deafaceri ale principalilor constructori de drumuri s-au dublat sauau crescut de 10 ori in perioada 2005-2009. Romstrade (detinuta deNelu Iordache), Spedition UMB (detinuta de Dorinel Umbrarescu) saufirme straine precum Strabag (Austria) sau Bechtel (SUA) auinregistrat avansuri puternice ale businessurilor pe bazacontractelor castigate cu statul.
Constructorii considera ca s-a facut risipa de bani ininfrastructura pentru ca multe din achizitiile publice au plecat dela un anumit pret si apoi contractele au fost majorate princontracte aditionale, ajungand astfel la valori peste mediaeuropeana.
"Am prezentat Guvernului la inceputul anului un program intinspe o perioada de sase ani in care cu 11 miliarde de euro ar puteasa se realizeze 525 km de autostrada la profil complet, 394 km deautostrada cu o singura banda pe sens si 1.650 km de drum-expres cutrei benzi flexibile. Facand o comparatie, consideram ca ar fiputut sa se realizeze mai mult cu cele 7 miliarde de euro pe carele-a avut la dispozitie CNADNR", 
afirma Alexandru Dobre, presedintele de onoare al AsociatieiRomane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
CNADNR a finalizat in ultimii cinci ani 109 km de autostrada,124 km de centuri ocolitoare si au fost reabilitati/modernizati 812km de drumuri nationale.
Spre comparatie, Polonia a finalizat in perioada 2005-2009 peste270 km de autostrada si are in constructie inca 700 km.
2005 si 2008, anii zero
Cel mai slab an pentru infrastructura a fost in 2005, candministru a fost Gheorghe Dobre. In mandatul acestuia n-a fostfinalizat niciun kilometru de autostrada, au fost reabilitati doar20,4 km de drumuri nationale si au fost finalizati 5,7 km decenturi ocolitoare, potrivit datelor furnizate de CompaniaNationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania(CNADNR).
"In mandatul lui Gheorghe Dobre au fost verificate lucrarilecare s-au facut in perioada 2001-2004 sub mandatul guvernului PSDsi s-a pierdut timp. Autostrada Bechtel a fost blocata, desi abiaincepusera lucrarile, iar celelalte investitii au fost sistate",spune Dobre de la ARACO.
Nici 2006 nu a fost mai productiv, cand mandatul de ministru afost preluat de Radu Berceanu, fiind finalizati doar 17,5 km deautostrada pe tronsonul Fetesti-Cernavoda, desi se lucra inca din2005 pe o lungime totala de 171 km.
Anul 2007 a fost cel mai productiv pentru autostrazi, fiindfinalizati 49,6 km de autostrada, respectiv tronsonulDrajna-Fetesti (36,6 km) si centura Pitesti (13 km), dupa care anul2008 a fost din nou un an zero, la fel ca in 2005.
CNADNR a avut un buget record de 2,1 mld. euro pentru investitiiin 2009, cand au fost inaugurati primii 42 km ai autostraziiTransilvania (415 km) si au fost reabilitati peste 400 km dedrumuri nationale. "In 2009 bugetul CNADNR a fost mai mare pentruca 800 de milioane de euro au fost fondurile postaderare, iar circa1,2 miliarde de euro au fost, in principal, pentru creditecontractate in nume propriu pentru rambursarea unor alte credite",afirma reprezentantii CNADNR.
Aproape in fiecare an din perioada 2005-2009 au fost inconstructie circa 200 km de autostrada, insa rezultatele au fostfoarte slabe.
Fara intretinere, calea ferata a ramas inurma
CFR Infrastructura a primit de la bugetul de stat pentruinvestitii doar 136 mil. euro, la care se adauga alte circa 500mil. euro primite de la Uniunea Europeana pentru modernizarea caiiferate. Si rezultatele acestor investitii nu au intarziat sa apara.Au fost electrificati 38 km si reabilitati alti 540 km din totalullungimii de 10.800 km.
"Cred ca in urmatorii 20 de ani nu vom putea sa ajungem nicimacar la ceea ce aveam inainte de '89, cand pe multe dintretronsoane se circula cu 140 km la ora. Cea mai mare problema esteca nu s-au alocat bani pentru intretinerea caii ferate existente simulte din tronsoanele modernizate in anii trecuti au nevoie acum dereparatii capitale", explica Dobre. De altfel, liniile de caleferata aflate in exploatare au scazut in ultimii cinci ani la10.784 km, 200 km fiind scosi din uz.
CFR SA, care detine in proprietate 90% din totalul liniei decale ferata din Romania, ar trebui sa investeasca in urmatorii aniin infrastructura feroviara 860 mil. euro pentru a asigura vitezastandard europeana de 160 de kilometri pe ora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
