Criza financiara de la nivel mondial si criza datoriilor dinEuropa au lasat guvernele Europei Centrale si de Eststramtorate.
Autoritatile din aceste state au fost nevoite sa reduca volumulinvestitiilor publice din lipsa de bani la bugetul de stat. Ce seintampla insa cu infrastructura, un subiect-cheie pentru toatestatele din regiune, nu doar pentru Romania, care este codasa.
Infrastructura tarilor din Occident este un model pe caresurorile mai sarace din Est si-au propus sa il copieze inca dedinainte de aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, chiar daca unelestate sunt inca in recesiune, 
iar altele acum isi revin din criza, investitiile ininfrastructura continua sa fie prioritare. Pentru ca statele nu maiau la fel de multi bani sa investeasca, parteneriatelepublic-privat (PPP) au devenit o alternativa plauzibila. PPP-urilesunt insa la inceput de drum, nu multe astfel de proiecte fiindfinalizate in regiune.
In 1990, cand a cazut Cortina de Fier, tarile din EuropaCentrala si de Est aveau o infrastructura feroviara dezvoltata insainvechita dupa standardele vestice, iar la capitolul autostrazierau in stadiu incipient.
Acum, dupa 20 de ani de capitalism, autostrazile din Polonia,Cehia, Ungaria, Bulgaria si Romania nu dau, "puse cap la cap",decat circa 3.100 de kilometri, un sfert din totalul kilometrilorde autostrada din Germania.
Romania are cei mai putini kilometri deautostrada
Romania sta cel mai rau la acest capitol, cu doar 321,3kilometri de autostrada construiti in decurs de mai bine de 40 deani - autostrada A1, care are o lungime de 128 km si leagaBucurestiul de Pitesti, a fost prima construita in Romania inperioada 1968-1973 si a fost refacuta in 2000. Pana in 2012,autoritatile de la Bucuresti mai promit finalizarea a 800 dekilometri.
La nivel regional, cel mai bine sta Polonia, cea mai mareeconomie din Europa Centrala si de Est (310 mld. euro in 2009,potrivit FMI). Cu o suprafata mai mare decat cea a Romaniei,Polonia are 837 de kilometri de autostrada si o retea de peste420.000 de kilometri de drumuri, dintre care circa 70%asfaltate.
Polonia are in prezent 837 km de autostrada finalizati, la carese adauga alti 420 km aflati in constructie si alti 714,5 km lacare se va incepe sa se lucreze in 2010. Intre anul 2000 si 2009 aufost construiti 476 km, de doua ori mai multi kilometri decat aconstruit Romania in aceeasi perioada (190 km), in timp ce intre1990 si 2000 au fost realizati doar 150 km de autostrada. Poloniaavea deja in anul 1990 circa 211 kilometri de autostrada.
"Polonia are in plan construirea a 1.000 km de autostrada si1.500 km de drumuri expres pana in 2015, pentru a atinge targetulde a avea 2.000 km de autostrazi si 2.500 km de drumuri expres.Anul acesta vom cheltui 7 miliarde de euro (suma de 5 ori mai maredecat cea alocata de Romania - n.red.) pentru investitia indrumuri, urmand ca anul viitor sa alocam 10,2 miliarde de europentru investitii in infrastructura", declara pentru ZF in urma cucateva luni Piotr Pastuszak, ofiterul de presa al ministeruluiinfrastructurii din Polonia.
In ceea ce priveste infrastructura feroviara, a 12-a ca lungimedin lume, aceasta este mai dezvoltata in vestul si nordul tarii simai putin in est. In Polonia se regaseste si singura linie de caleferata de mare viteza din regiune, Centralna Magistrala Kolejowa(Ruta Feroviara Centrala), care face legatura intre Varsovia siCracovia si Katowice. Aceasta are o lungime de 223 de kilometri sia fost construita in anii '70.
Ungaria s-a imprumutat, insa are autostrazi
Ceva mai la est, in Ungaria se gasesc circa 696 de kilometri deautostrada si 160.000 de kilometri de drumuri, dintre care insadoar 43% asfaltati, potrivit CIA Factbook. La sfarsitul anului2008, presedintele Basescu ii critica pe vecinii unguri, desprecare spunea ca au ajuns in criza deoarece s-au imprumutat foartemult pentru a construi autostrazi. Basescu afirma la acel moment caRomania nu va ajunge in aceeasi situatie financiara dificiladeoarece noi nu ne-am imprumutat pentru proiecte deinfrastructura.
Timpul avea sa il contrazica. Romania a intrat in recesiune, dincare nu a reusit sa iasa inca, in timp ce Ungaria incepe sa isirevina.
Guvernul de la Budapesta a anuntat in 2009 ca intentiona sainvesteasca pana la jumatatea anului acesta 1.800 mld. forinti(6,57 mld. euro) in construirea a 400 km de sine de cale ferata,350 km de drumuri, 267 de scoli si 24 de spitale. Acest plan faceaparte dintr-un program anticriza mai amplu, menit sa creeze slujbesi sa anime sectorul de constructii, pentru a scoate economia dinrecesiune.
Cehia a reusit sa iasa din recesiune anul trecut in trimestrultrei. Cea mai mica tara din regiune ca suprafata, insa cu unadintre cele mai puternice economii, Cehia are si una dintre celemai bune infrastructuri din Europa Centrala si de Est. Cu 727 dekilometri de autostrada si cu toate drumurile asfaltate, Cehia seapropie de standardele vest-europene.
Bulgaria se bazeaza pe banii UniuniiEuropene
Bulgaria, o tara cu o suprafata de circa doua ori mai mica decatcea a Romaniei, are un total de 459 km de autostrada, 212aeroporturi, dintre care 132 cu piste asfaltate, si mai bine de4.000 km de cale ferata. Situata la intersectia mai multor ruteinternationale de transport atat terestre, cat si maritime sifluviale, Bulgaria asigura legaturile intre trei continente:Europa, Asia si Africa. Mai mult, teritoriul statului balcanic estetraversat de cinci dintre cele zece coridoare paneuropene detransport, care asigura legatura intre diverse colturi alebatranului continent.
Guvernul de la Sofia a alocat pentru proiectele dininfrastructura in perioada 2007-2015 7,5 miliarde de euro. Catreinfrastructura rutiera se va indrepta cea mai mare parte a acestorfonduri, 5,3 miliarde de euro.
Pentru a-si imbunatati starea infrastructurii, Bulgaria sebazeaza si pe banii de la Uniunea Europeana. Pana in 2013, statulbalcanic vrea sa ia 2 miliarde de euro sub forma de ajutor pentrusectorul transporturilor, bani pe care ii va utiliza pentrureabilitarea celor cinci coridoare paneuropene ce traverseaza tara.Pana in prezent guvernul de la Sofia a accesat doar 2,5% din acestefonduri, restul fiind blocate de autoritatile europene deoarece nuexista proiecte concrete si din cauza nivelului ridicat decoruptie.
Statele din Est mai au de construit multi kilometri de drumurisi autostrazi, si mai au de reabilitat kilometri de cale feratapana sa ii ajunga din urma pe occidentali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
