Băncile nu au argumente suficient de solide pentru a justificamajorarea substanţială a dobânzilor pe care le cer MinisteruluiFinanţelor la licitaţiile de titluri de stat în lei, din moment ceBanca Naţională nu a majorat dobânda (6,25%) şi nici cu ratingul deţară nu s-a întâmplat nimic, afirmă ministrul finanţelor SebastianVlădescu.
"Decizia noastră de a respinge ofertele la mai multe licitaţiisuccesive a fost generată de presiunea destul de dură venită dinpartea băncilor. La modul cum au majorat dobânzile în numai câtevasăptămâni, fără să fi fost legat de vreo evoluţie a dobânzii derefinanţare de la BNR sau de ratingul de ţară, nu puteam reacţionaaltfel. Nu suntem chiar disperaţi, avem bani în Trezorerie, aşa căne batem cu băncile. Au şi ele argumentele lor, noi le avem pe alenoastre, rămâne să vedem care sunt mai puternice", a declaratVlădescu pentru ZF.
El explică astfel acumularea a trei licitaţii de titluri de statratate în decurs de patru săptămâni, Ministerul Finanţelor invocândde fiecare dată "nivelul neacceptabil" al randamentului cerut debănci. În aprilie, Finanţele reuşiseră să preseze în josrandamentele la certificate de trezorerie chiar sub 6%. Acum,dobânzile pretinse de bancheri se duc spre 8%. Vlădescu admite căbăncile se pot prevala de turbulenţele create de situaţia dinUngaria, de moţiunea de cenzură cu care se confruntă acum Guvernul,însă nu consideră că există destule motive pentru creşterile dedobândă cerute atât timp cât dobânda la care pot obţine lichidităţide la BNR nu s-a modificat. "Noi zicem că avem un program extrem desolid, care ar trebui să le dea încredere. Şi băncile au nevoie denoi şi suntem gata să jucăm acest joc", aruncă Vlădescu mănuşa.
Finanţele au anunţat pentru luna aceasta un program de emisiunide titluri de stat în valoare de 4,6 miliarde de lei (1,09 mld.euro), primele două licitaţii fiind ratate. În luna mai, emisiunileadjudecate au însumat 2,53 mld. lei faţă de valoarea anunţată de4,5 mld. lei.
Poziţia inflexibilă a Ministerului Finanţelor în faţamajorărilor de dobânzi cerute de bănci ar putea fi justificată prinexistenţa în Trezorerie a unui fond-tampon de circa un miliard deeuro constituit la recomandarea FMI pe seama emisiunii deeurobonduri din martie, tocmai pentru a putea fi traversate maiuşor astfel de perioade de presiune din partea băncilor. În acelaşitimp, prelungirea declinului creditului privat face ca băncile sănu aibă mult de ales la capitolul variante de plasare a banilor,astfel că la un moment dat tot la titlurile de stat ajung.
În ultimele săptămâni dealerii din bănci au importat sentimentulnegativ de pe pieţele vestice reflectat şi într-o nouă creştere acotaţiilor CDS-urilor pentru România (instrumentele de asigurarecontra riscului de neplată a datoriilor) la peste 300 de puncte debază. Astfel, băncile îşi împrumută în prezent lei între ele pepiaţa monetară la dobânzi de 6,8% pe an pentru maturitatea de treiluni (valoarea Robor calculată vineri de BNR), în creştere cu pestedouă puncte faţă de nivelul de 4,7% pe an atins în aprilie. Dobândape piaţă ajunge astfel din nou să depăşească rata-cheie a BNR, de6,25% pe an, după ce în primăvară coborâse considerabil subaceasta. Pe de altă parte, majoritatea analiştilor din aceleaşibănci locale estimează că la sfârşitul lunii va reduce din noudobânda de politică monetară, până la 6% pe an.
Situaţia dobânzilor pe piaţa interbancară s-ar putea calma odatăce se limpezeşte problema moţiunii de cenzură împotriva Guvernuluişi începe aplicarea măsurilor de austeritate promise în faţaFMI.
Intrarea în board-ul FMI se poate amâna pentruiulie
Riscul ca România să nu "prindă" şedinţa board-ului FMI de pe 28iunie, când ar urma să fie discutată eliberarea următoarei tranşede circa 850 mil. euro care ar trebui să meargă în rezerva BNR, acrescut în ultimele zile, odată cu prelungirea procedurilorparlamentare privind asumarea răspunderii de către Guvern şidepunerea moţiunii de cenzură. Şi oricum Finanţele au de aşteptatpână în iulie pentru tranşa de la UE destinată bugetului destat.
Vlădescu nu se arată însă îngrijorat de eventuala ratare aboard-ului de pe 28 iunie.
"Nu cred că este atât de important dacă intrăm pe 28 iunie sause amână până pe 15 iulie, de exemplu. Nu avem o situaţie atât devulnerabilă", spune ministrul finanţelor.
Modificarea Codului fiscal şi ordonanţa de combatere aevaziunii, în stand-by
Vlădescu afirmă că rămâne crucială decizia politică în privinţapachetului de austeritate, care ţine în loc şi intrarea în vigoarea modificărilor privind Codul fiscal care au fost aprobate deGuvern prin ordonanţă de urgenţă, însă publicarea în MonitorulOficial este blocată.
"Aştept momentul în care vom şti că putem să implementăm noilereglementări. Dacă legile de austeritate nu trec, trebuie lăsatviitorul guvern să-şi gândească schimbările la Codul fiscal. O săvedem ce trece de Parlament, ce trece de Curtea Constituţională. Înfuncţie de situaţiile posibile, noi avem pregătite planuri derezervă."
Cât priveşte ordonanţa privind combaterea evaziunii, ministrulspune că publicarea şi intrarea în vigoare sunt amânate dediscuţiile cu Comisia Europeană.
"Încă nu ne înţelegem cu Comisia, am făcut mai multe schimburide scrisori, însă persistă patru chestiuni asupra cărora nu este deacord, deşi două dintre ele sunt minore. Nu am vrut să pară căsfidăm Comisia prin această ordonanţă şi de aceea am şi amânatpublicarea, însă poziţia noastră este că în condiţiile de aplicaredin România şi la capacitatea administrativă pe care o avem noi,legislaţia europeană este mai puţin eficientă în combatereaevaziunii fiscale", a explicat Vlădescu.
La capitolul indicatori macroeconomici, el remarcă datelepozitive privind exporturile şi producţia industrială pe aprilie,însă le consideră insuficiente pentru a genera optimism.
"Mă bucur că datele au fost bune, ele reprezintă un suportpentru economie, însă tot nu mă fac să văd creştere economică înacest an." Nici măcar pentru 2011 nu întrevede o dinamică a PIB cumult peste zero.
Şeful finanţelor spune că are numeroase discuţii cu oameni deafaceri privind mersul economiei. "Mulţi sunt afectaţi derecesiune, dar îi văd şi conştienţi de situaţia reală a economiei.Sunt îngrijoraţi, dar şi decişi să se adapteze şi să meargă maideparte. Asta e cel mai important, pentru că marja de lucru aGuvernului pentru stimularea economiei este extrem de redusă,indiferent de culoarea politică."
Vlădescu susţine că ajustarea consumului prin reducereasalariilor bugetarilor şi a pensiilor este "cea mai bună soluţie",pentru că astfel sunt rezolvate şi probleme structurale aleRomâniei, în timp ce majorarea taxelor le-ar lăsa neatinse.
Referitor la aşteptata rectificare a bugetului pe 2010, elafirmă că Ministerul Finanţelor lucrează la proiect pe baza uneiprognoze de creştere economică zero "sau foarte puţin subzero".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
