25 de propuneri de la liderii din business: internshipul plătit, „adopţia“ unei şcoli sau platformele de crowdsourcing, soluţii pentru România de mâine

„Cercetarea nu este un pod, nu este o autostradă, dar pe termen lung aceas­ta este soluţia pentru o dezvoltare dura­bilă. Ceea ce trebuie să se realizeze la Mă­gurele este un parc tehnico-ştiinţific, inte­res din partea firmelor străine deja exis­tând. Aduci utilităţi şi infrastructura de bază şi le pui la dispoziţia com­pa­ni­ilor de mare tehnologie. Nu este ne­voie decât de 20 de hectare. Dacă nu folosim acest prilej, suntem nişte ineficienţi.“ Nicolae Zamfir, directorul general al In­sti­tutului Naţional de Cercetare-Dez­voltare pentru Fizică şi Inginerie Nu­clea­ră Horia Hulubei (IFIN-HH), di­rec­tor de proiect pentru ELI-NP. Pro­iectul ELI-NP (Extreme Light Infra­structure – Nuclear Physics – n.red.) va adăposti cel mai puternic laser din lume şi presupune o investiţie de 300 de milioane de euro, una dintre cele mai mari din istoria cercetării româneşti.

2. Adoptaţi şcoli şi asiguraţi-vă că media creşte de la an la an.

„Adoptă o şcoală, acesta poate fi un pro­iect naţional. Fiecare antreprenor a cres­cut undeva, fiecare exe­cu­tiv are o le­gă­tură emo­ţio­nală cu şcoala în care s-a format. între­ba­rea pe care fie­care lider din me­diul de business ar trebui să şi-o pună este: cum fac ca la şcoala mea media să crească de la 6,20 la 9?“, Florin Talpeş, fondator şi CEO al furni­zoru­lui de soluţii de securitate IT Bitdefender.

3. Crearea unui fond de venture capital de stat pentru finanţarea start-up-urilor din tehnologie. Băncile nu-şi asumă riscul.

„Ceea ce ar trebui făcut este o conec­ta­re a antreprenorilor din tehnologie cu pieţele globale şi aducerea acestora în atenţia investitorilor de tip venture capi­tal. În Israel, de exemplu, am văzut cum statul a con­tribuit la for­ma­rea acestor fon­duri de ven­ture ca­pi­tal, in­stru­mente cu apetit mare la risc“, Bogdan Ion, country ma­na­ging partner la EY România.

4. Statistici la zi: harta utilităţilor, un prim pas.

„România este o ţară plină de ne­cu­nos­cu­te. Dacă un inves­ti­tor vine într-un loc, el trebuie să aibă toa­te datele la dis­poziţie. Ce ca­pacita­te de racor­da­re la ener­gie este în acel loc, ce posi­bilitate de ra­cordare la reţeaua de gaze exis­tă? Ne tre­buie o har­tă naţio­na­lă cu toate uti­lităţile, astfel în­cât investito­rul să ştie exact unde îşi poa­te am­plasa o uni­ta­te de produc­ţie, de exem­plu. La noi, acum sunt foarte multe ne­cunoscute, iar acest lucru nu este per­mis“, Ştefan Gadola,

fondator EnergoBit.

5. Realizarea unei politici de imigrare ţintită pentru acoperirea deficitelor din piaţa forţei de muncă.

„Se vor închide sec­toa­re din cauza lipsei de for­ţă de muncă. Tre­buie să ne gân­dim de acum la un sistem de imi­graţie inte­li­gent“, Ion Nestor, parte­ner coordo­nator al NNDKP.

6. Mediul de afaceri, alături de stat, în dezvoltarea învăţământului vocaţional.

„Abia în ultima vreme am remarcat demersuri pentru refacerea în­vă­ţă­mân­tu­lui vocaţional, inclusiv prin implicarea mai pregnantă a mediului privat, precum şi pentru stimularea activităţilor de cerce­ta­re-dezvoltare şi inovare prin acordarea de facilităţi fiscale, o măsură bine-venită de altfel“, Ionuţ Simion, country managing partner - PwC România.

7. Internship-ul plătit la nivel naţional, prima şcoală de business adevărată.

„Trebuie să fa­cem toţi din compa­nii programe de in­tern­ship plătite pen­tru ca tinerii să va­dă ce înseamnă trece­rea de la me­diul uni­ver­sitar la lucruri con­cre­te“, Doina Cepalis, pro­pri­e­tara grupu­lui de firme Te-Rox.

8. Regândirea reţelei de gări din Bucureşti, soluţie de fluidizare a oraşului.

„Cred că în acest moment urgenţa pen­tru deblocarea funcţională a Bucureş­tiu­lui sunt parcările publice (în tot oraşul) şi realizarea inelelor periferice, centurile care să decon­gest­ioneze oraşul în interior. Cred că ar mai trebui făcut un lucru şi anu­me regândirea reţelei de gări a Bucu­reş­tiului. Revi­talizarea gărilor perime­tra­le, Progresul, Răzoare, toate pot contribui la elibe­rarea oraşului“, Dorin Ştefan, ar­hi­tect, fondator DSBA (birou arhitectură).

9. Stimularea investiţiilor în agricultură prin rezolvarea problemelor de cadastru. 

„Agricultura şi industria alimentară vor deveni un sector strategic. Mulţi se uită în această direcţie, dar noi trebuie să rezolvăm probleme legate de cadastru, de reglementări, de soluţionarea unor situaţii istorice“, Ion Nestor, partener coordona­tor în cadrul NNDKP.

10. Transformarea românilor care se întorc acasă în noua generaţie de antreprenori.

„Cred că românii încep să revină aca­să, iar dacă unu din 10 îşi face un business, atunci am câştigat ceva. O poveste de succes este cineva care are 10 angajaţi şi care se comportă corect“, Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

11. Vreţi educaţie mai bună? Investiţi în şcoli private!

„Şcolile private nu sunt un proiect so­cial, sunt afaceri rentabile, dar cu un ritm de recuperare a investiţiei în condiţiile da­te. La final însă, lecţia este că nu mai poţi aştepta statul“, Bogdan Georgescu, fon­dator Bookster.

12. Folosirea resureselor naturale pentru a dezvolta noi industrii.

„România dispune de ingrediente va­lor­oase pentru industria cosmetică, care din păcate nu sunt suficient de mult ex­ploa­tate“, Mircea Turdean, CEO Farmec Cluj.

13. Automatizarea procedurilor din sectorul de stat, schimbarea sistemului de achiziţii publice.

„Cred că urgenţele care trebuie adre­sa­te acum sunt automatizarea şi digitalizarea pro­ceselor şi a procedurilor din sectorul de stat, refacerea şcolilor de meserii şi alinierea acestora la curricula ţărilor dezvoltate. Sistemul de achiziţii publice trebuie regândit. Unora dintre autorităţi nu le plac capitalismul şi sectorul privat“, Teofil Mureşan, fondator Electrogrup.

14. România de mâine are nevoie de răspunsul la o întrebare: de ce scade natalitatea?

„Nu avem o politică coerentă în mate­rie de demografie şi nici nu înţelegem pe deplin cauzele scăderii demografice, inclusiv scăderea fertilităţii, pentru că nu sunt legate exclusiv de factori economici“, Ionuţ Simion, country managing partner - PwC România.

15. Sănătate ca în SUA sau ca în Franţa? Alegeţi un model şi aplicaţi-l

„Dacă vrei să ai profit în toate domeniile, atunci fii America, dacă nu, atunci fii Franţa care face profit în alte sectoare pentru a susţine sistemul medical. Pe de altă parte, spitalele din Franţa au un management privat. La noi, statul le face pe toate. Lucrurile nu merg aşa. Trebuie să renunţi la ceva.“ Cătălin Copăescu, medic chirurg, fondatorul spitalului Ponderas.

16. Lansarea platformelor de crowdsourcing la nivelul primăriilor cu scopul identificării de soluţii pentru comunităţi

„Un proiect în care platforma de crowdsourcing a fost utilizată a fost acela de a genera idei pentru transformarea unei primării (din Polonia – n.red.). Rezultatul a fost spectaculos. Polonezi din întreaga lume, cu diverse specializări, au vrut să contribuie la proiecte fără vreo compensaţie. Deci nu este mereu despre bani, ci şi despre motivaţia de a contribui la schimbarea în bine.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

17. Integrarea tinerilor plecaţi la studii în străinătate în incubatoare de afaceri pentru a facilita transferal de know-how

„În China, de exemplu, tinerii care fac studii în străinătate şi decid să se întoarcă primesc anumite facilităţi, sunt integraţi în incubatoare şi parcuri industriale, unde pot contribui la transferul de know-how. Studenţii primesc un pachet foarte generos de sprijin, inclusiv primă de instalare, acces la finanţare şi facilităţi fiscale.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România

18. Creşterea consumului de gaze

„Lucrul pe care trebuie să-l facă statul este să-i încujareze pe investitori să vină aici şi să chimizeze gazul, dar în loc să facem acest lucru, noi încercăm să convingem pe toată lumea că nu are cine să-l consume. Gazul nu este făcut să te încălzeşti cu el, valoarea lui este prea mare pentru a-l arde. Un singur lucru trebuie făcut, crearea pieţei interne.“ Mihai Aniţei, director general Azomureş.

19. Dezvoltarea cooperativelor agricole

„Unul dintre modelele din alte ţări pe care România le-ar putea urma este cel al sprijinirii cooperativelor agricole, asociaţiile. Nu înţeleg de ce nu facem mai repede ceva în sensul acesta.“ Radu Timiş, proprietar Cris-Tim

20. Profesionalizarea aparatului de stat

„Cred că trebuie să începem cu profesionalizarea ministerului, a echipelor de proiecte. Ascensiunea trebuie să se facă pe meritocraţie. Îţi trebuie voinţă şi pricepere. Nu ştii cum se face un lucru, te duci în Viena, Paris, Berlin sau la altul care ştie, cu pixul în mână şi îl întrebi pe el cum face.“ Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM

21. Echilibrarea balanţei din turism prin convingerea străinilor să vină aici

„Nu există un program coerent de promovare a României. Vedem că sunt aduse firme din afară pentru a face branding de ţară, când de fapt tot ce trebuie să facă cei din administraţia publică este să iasă din birou, să cunoască ţara şi să înţeleagă ce merită spus mai departe. Prinţul Charles cred că este cel mai bun factor de promovare a României pe plan extern.“ Gheorghe Răcaru, director general Blue Air

22. Extinderea aeroportului Otopeni

„De la un trafic de circa 10 milioane de pasageri, în cinci ani la Otopeni se va depăşi pragul de 15 milioane de pasageri şi asta într-un scenariu foarte conservator. În aceste condiţii aeroportul se va sufoca. Nu sunt locuri de parcare, iar numărul de pasageri creşte.“ Gheorghe Răcaru, director general Blue Air.

23. Oraşele se pot dezvolta integrând vechi structuri în ţesătura urbană

„Este unul dintre primele proiecte din Bucureşti care porneşte de la un brownfield, scopul fiind de a reintegra vechea structură în Bucureştiul actual. Acesta va fi un punct de creştere în zonă (Gara de Nord – n.red.) pentru că grupează într-un singur loc un complex de funcţiuni, pornind de la spaţiile de birouri, până la cele de locuit. Este un nou pol de creştere, care poate să rivalizeze cu cel din Aurel Vlaicu, cu diferenţa că aici infrastructura este mai bună. Sunt convins că toată zona va creşte.“ Bogdan Babici, proprietarul biroului de arhitectură Tecon, implicat în proiectul de reconversie a fostei fabrici de bere Griviţa din Bucureşti.

24. Îmbătrânirea populaţiei la nivel European transformată în avantaj local?

„Dincolo de infrastructură, cred că prioritară ar trebui să fie finanţarea industriilor care exploatează resursele naturale locale, gaze, metale rare şi altele, Vă dau un exemplu. Noi am putea să facem veritabile centre construite în jurul medicinei balneare, mai ales în contextul îmbătrânirii populaţiei la nivel european.“ Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.

25. Oamenii de afaceri, profesori în şcoli

„Vom merge la facultate pentru o experienţă specială, pentru interacţiunea cu tehnologia şi pentru conectarea cu mediul de business. Liceenii trebuie să înveţe să facă proiecte legate de business şi, mai departe, liceele şi universităţile trebuie conectate mai bine cu mediul de afaceri. Consultanţii, bancherii, medicii, toţi trebuie să interacţioneze cu mediul universitar, să finanţeze proiecte, astfel încât tinerii să înţeleagă ce se întâmplă în lumea reală.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.