ZF România 100 de idei

Adrian Bodea, Adrem: Riscăm să devenim doar o „populaţie“ a UE după cedarea industriei grele, dar mai e un potenţial în agricultură sau IT

16.05.2018, 20:40 Autor: Roxana Petrescu

Adrian Bodea, care deţine alături de fratele său Corneliu, grupul de firme ABBC (fost Adrem), un business de peste 60 de milioane de euro, crede că pe termen lung potenţialul de creştere al României stă în zona de agricultură, turism agricol şi IT&C, existând o bună şansă în zona de antreprenoriat odată cu revenirea parţială a românilor plecaţi peste hotare. Pe zona de industrie grea însă, puterea multinaţionalelor este în acest moment imposibil de diluat.

„Noi ca strategie nu mai existăm. Riscăm să devenim o populaţie a UE. Pilonii României vor fi pilonii UE şi atât. Unde se duce UE, ne vom duce şi noi. Asta rezultă din lipsa industriei. Ca potenţial naţional, cred că putem să ne uităm pe zona de agricultură, turism agricol şi IT&C. Cred că vom asista la o creştere a industriilor din sectorul serviciilor. Pe partea de industrie grea însă, noi nu mai avem nicio şansă“, crede antreprenorul.

Imediat după Revoluţie, Adrian şi Corneliu Bodea au pus bazele businessului Adrem Invest, la acel moment firma fiind specializată în aplicaţiile industriale dezvoltate mai ales în domeniul metalurgiei.

În 2008, chiar în zorii crizei, Adrem Invest preia citirea contoarelor de energie de la cehii de la CEZ, compania care aprinde becul pentru circa 1,3 milioane de consumatori din zona Olteniei.

Momentul a echivalat cu o creştere substanţială a numărului de angajaţi ai Adrem Invest. Ulterior, compania s-a dezvoltat în mai multe zone ale pieţei de energie, inclusiv în cea de producţie prin intermediul unei centrale pe biomasă la Suceava.

Diversificarea portofoliului de activităţi a impus însă şi o reorganizare a companiei. Astfel, toate activităţile specializate în livrarea de produse, soluţii şi servicii pentru domeniul energetic au intrat sub umbrela Adrem. Mai departe, Adrem face parte din grupul ABBC, acolo unde sunt găzduite şi activităţile din zona metalurgiei sau a producţiei de energie.  

Fără un program made in Romania

Domeniul de care este legat însă businessul ABBC, energia şi metalurgia, a trecut prin procese de privatizări ample, ceea ce a dus mai departe la orientarea achiziţiilor spre companii străine în detrimentul capitalului local. De altfel, în zona de echipamente şi servicii pentru industria energetică au mai rămas foarte puţine firme antreprenoriale locale.  

„La final ne-am ales cu puţini mari beneficiari şi cu mulţi pierzători. Am vândut institute de cercetare unor companii care nu erau interesate decât de imobiliare. Antreprenorii interesaţi de acestea nu au avut nicio şansă. În loc să vedem un program bine articulat made in România, vedem cum ţara s-a transformat într-un câmp de bătaie pentru marile companii internaţionale când de fapt orice stat trebuie să îşi promoveze propriile valori printr-un tratament echitabil. Există o inechitate uriaşă.“

Reguli care rezistă

Printre industriile menţionate de Bodea ca fiind aproape în totalitate acaparate de companii străine se numără industria farma şi silvicultura.

„Câte medicamente originale româneşti se vând azi de marile grupuri? Care a fost prioritatea în spitale? Industria farma era o industrie foarte bună, dar, prin politica dusă, statul român nu i-a oferit nicio şansă. În zona de silvicultură vedem aceeaşi problemă, accesul nelimitat dat unor grupuri străine către aurul verde al României. Piaţa forestieră a României a fost acaparată de străini în detrimentul micilor companii. Întrebarea care se pune este în beneficiul cui facem acest lucru?“

În timp ce industria grea rămâne un teritoriu pe care capitalul românesc a pierdut mult teren, Bodea crede că zona serviciilor rămâne foarte interesantă pentru antreprenori, cu anumite condiţii.

„Pentru ca antreprenoriatul românesc să se poată dezvolta, trebuie să existe mai multe premise. Să existe capital, spirit antreprenorial, piaţa, echitatea în tratarea jucătorilor, accesul echitabil la resurse şi concurenţă loială. Cred că în ceea ce priveşte spiritul antreprenorial, acesta poate fi considerat un fel de bogăţie naturală a românilor. Nimeni nu cred că mai are această bogăţie.“

Românii plecaţi peste hotare ar putea deveni noua generaţie de antreprenori, dar pentru acest lucru este necesară stabilitatea regimului fiscal, claritatea acestuia. 

„Majoritatea românilor care au plecat şi-ar dori să se întoarcă şi să înceapă un business, dar toţi vor să ştie care este regula. Peste hotare te poţi adapta pentru că ştii ce joc joci. În România, intri în teren crezând că joci fotbal, dar de fapt tu eşti într-un meci de volei. Dacă faci un cadru de reglementare, atunci ţine-l.“

Importanţa educaţiei

La final însă, educaţia este unul dintre cele mai im­por­tante piloane pe care România trebuie să contru­ias­că pe termen lung.

„Mereu un stat trebuie să-şi calculeze mişcările viitoare evaluând potenţialele pagube, iar fără educaţie nu facem nimic. Problema este că dacă nu creezi valorile în individ, de mic, din familie, sistemul este degeaba, în cele mai multe cazuri. Problema cu învăţământul de azi este că s-a democratizat, ori în esenţă învăţământul ţine de reguli şi de sarcini. Azi, un părinte poate schimba politica unei şcoli din simplul motiv că nu este mulţumit de purtarea uniformelor, să spunem. Mai este o problemă cu sistemul nostru de învăţământ, nu este motivaţional, este mai degrabă uniformizant.“

În ceea ce priveşte businessul său, Bodea spune că în 2017 toate companiile din grupul ABBC au ge­nerat, la nivel consolidat, circa 60 de milioane de euro, cen­­trala din Suceava continuând să înregistreze probleme.

Proiectul din Suceava a demarat în 2011, a intrat în funcţiune la finalul anului 2013 şi a necesitat o investiţie uriaşă, de aproape 85 de milioane de euro, fiind cel mai mare proiect pe biomasă din România.

Rentabilitatea investiţiei a fost afectată de schimbările schemei de sprijin pentru energia pe biomasă, dificultăţile în găsirea sursei de aprovizionare, dar şi de probleme cu compania care asigura transporul agentului termic către suceveni. Bodea spune că 2018 devine astfel decisiv pentru acest proiect, compania atingându-şi limitele în ceea ce priveşte internalizarea pierderilor generate de acest proiect.

„La nivel de grup am încheiat anul trecut cu un business de 60 mil. euro, cea mai mare parte venind din energie. Estimez că vom termina anul acesta cu circa

65 mil. euro, cu o revenire pe zona de metalurgie şi cu o evoluţie bună pe partea de energie electrică, mai ales în zona proiectelor de energie distribuită“.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania