♦ Infrastructura, fie că este vorba de autostrăzi, reţele de gaze sau de energie electrică, este esenţială pentru dezvoltarea României, acesta fiind un domeniu în care statul este jucătorul principal, investitorii privaţi nefiind atraşi din cauza randamentelor mici ♦ Pe de altă parte, nici investiţiile nu vin dacă România nu are drumuri sau dacă în acest moment durata întreruperilor în alimentarea cu energie se măsoară în ore, în timp ce restul ţărilor lucrează deja la îmbunătăţiri de secunde ♦ Cum arată azi infrastructura României, unul dintre cele mai importante elemente în luarea oricărei decizii de investiţi?
„Mercedes nu a vrut să vină la noi din cauza lipsei infrastructurii, iar Dacia şi Ford se plâng şi ei. Începem să fim ocoliţi de investitori“, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, unul dintre cei mai buni specialişti din domeniul construcţiilor.
Mai mult, Rohan atrăgea atenţia că investiţiile în linii ferate sau în drumuri bune nu vor fi niciodată făcute de investitori privaţi, statul fiind singurul capabil să-şi asume astfel de proiecte.
Drama din autostrăzi
România este unica ţară la nivel european care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit „performanţa“ de a nu construi niciun kilometru de autostradă. În timp ce piaţa locală stătea degeaba, la circa 110 km de autostradă, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă care mai târziu s-au tradus în investiţii de miliarde de euro. Ungaria, de exemplu, a construit în perioada 1990-2000 peste 180 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria a reuşit şi ea să finalizeze 46 de kilometri de autostradă. Portugalia, de exemplu, este deja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 km de autostradă.
Totodată, dacă numărul de kilometri de autostradă se raportează la suprafaţa ţării, România are din nou, cea mai slabă performanţă la nivel european. Ungaria, o ţară de 2,5 ori mai mică, are de 2,5 ori mai mulţi kilometri de autostradă decât România.
Lucrurile nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blocate în sertarele miniştrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Astfel, la finalul anului 2015 România avea 747 kilometri de autostradă, nivel similar cu cel din prezent. În acest timp, Portugalia a ajuns la peste 3.000 km de autostradă, Croaţia a ajuns la 1.310 km, iar Ungaria s-a apropiat de 1.900 de kilometri de autostradă.
Mai departe, România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile „zboară“ cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.
Resurse mari, dar inaccesibile
Nu doar la capitolul autostrăzi sau căi ferate România suferă. Distribuţia de gaze este un alt sector în care România este la coada clasamentului european. Paradoxal însă, România este unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa. România este al patrulea cel mai mare producător european, cu o producţie de 10,3 mld. metri cubi, după Norvegia, Marea Britanie şi Olanda, după cum arată datele publicate recent de British Petroleum. Pe de altă parte însă, România a reuşit să aibă o reţea de distribuţie a gazelor mai mică decât Belgia, ţară complet lipsită de resurse, Cehia, ţară care are o producţie neglijabilă de gaze naturale, sau Ungaria, care are o producţie de gaze de şase ori mai mică, dar are o reţea aproape dublă de distribuţie a gazelor naturale.
România, ţara beznei
Pe partea de energie electrică, calitatea serviciului de distribuţie plasează din nou România la coada clasamentului european.
Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale.
Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de ntrerupere. Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de ntreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală.
În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, aceasta fiind recordul la nivel european.
„Deja, în economiile dezvoltate, nici nu se mai pot face îmbunătăţiri majore. Se lucrează la secunde“, spun specialiştii din domeniul energiei.
Astfel, de la energie la drumuri sau căi ferate, România ocupă mereu ultimul loc, acestea fiind însă unul dintre puţinele domenii în care iniţiativa privată nu poate face diferenţa, dar care înclină decisiv balanţa în atragerea investiţiilor.
„Cea mai bună facilitate pe care poţi să i-o dai unui investitor este infrastructura“, spunea recent Mihai Aniţe, directorul general al Azomureş, producător de îngrăşăminte chimice şi cel mai mare consumator de gaze din România.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/romania100 pentru a găsi statisticile care definesc România de azi şi pe cele care arată cum s-a schimbat România într-un secol.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE