ZF România 100 de idei

Afacerile cer infrastructură, ce oferă România? Cea mai slabă reţea de energie, cea mai mică reţea de autostrăzi raportat la suprafaţă, căi ferate ca acum 100 de ani

28.09.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Infrastructura, fie că este vorba de autostrăzi, reţele de gaze sau de energie electrică, este esenţială pentru dezvoltarea României, acesta fiind un domeniu în care statul este jucătorul principal, investitorii privaţi nefiind atraşi din cauza randamentelor mici ♦ Pe de altă parte, nici investiţiile nu vin dacă România nu are drumuri sau dacă în acest moment durata întreruperilor în alimentarea cu energie se măsoară în ore, în timp ce restul ţărilor lucrează deja la îmbunătăţiri de secunde ♦ Cum arată azi infrastructura României, unul dintre cele mai importante elemente în luarea oricărei decizii de investiţi?

„Mercedes nu a vrut să vină la noi din cauza lipsei infrastructurii, iar Dacia şi Ford se plâng şi ei. Începem să fim ocoliţi de investitori“, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, unul dintre cei mai buni specialişti din domeniul construcţiilor.

Mai mult, Rohan atrăgea atenţia că investiţiile în linii ferate sau în drumuri bune nu vor fi niciodată făcute de investitori privaţi, statul fiind singurul capabil să-şi asume astfel de proiecte.

 

Drama din autostrăzi

România este unica ţară la nivel euro­pean care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit „performanţa“ de a nu construi nici­un kilometru de autostradă. În timp ce pia­ţa locală stătea degeaba, la circa 110 km de au­tostradă, vecinii construiau zeci de kilo­me­tri de autostradă care mai târziu s-au tra­dus în in­vestiţii de miliarde de euro. Ungaria, de exem­plu, a construit în perioada 1990-2000 pes­te 180 de kilometri de autostradă, iar Bul­ga­ria a reuşit şi ea să finalizeze 46 de kilo­metri de autostradă. Portugalia, de exemplu, este de­ja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 km de autostradă.

Totodată, dacă numărul de kilometri de auto­stradă se raportează la suprafaţa ţării, Ro­mânia are din nou, cea mai slabă perfor­man­ţă la nivel european. Ungaria, o ţară de 2,5 ori mai mică, are de 2,5 ori mai mulţi kilometri de autostradă decât România.

Lucrurile nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blo­cate în sertarele mi­niş­tri­lor care s-au pe­rin­dat pe la Transporturi. Ast­fel, la finalul anu­lui 2015 Româ­nia avea 747 kilo­metri de auto­stra­dă, ni­vel simi­lar cu cel din pre­zent. În acest timp, Portu­ga­lia a ajuns la pes­te 3.000 km de auto­stradă, Croaţia a ajuns la 1.310 km, iar Ungaria s-a apro­piat de 1.900 de kilometri de autostradă.

Mai departe, România are aceeaşi lun­gi­me a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o in­frastructură apropiată ca număr de kilo­me­tri cu cea locală. Astfel, harta trenu­ri­lor de ma­re viteză se opreşte în estul Europei, în con­textul în care dacă în Vest trenurile „zboară“ cu mai bine de 250 de kilo­metri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilo­metri la oră.

Resurse mari, dar inaccesibile

Nu doar la capitolul auto­străzi sau căi ferate România su­feră. Distribuţia de gaze este un alt sec­tor în care România este la coada clasa­men­tului eu­ro­pean. Paradoxal însă, România este unul din­tre cei mai mari producători de gaze din Eu­ropa. România este al patrulea cel mai ma­re producător european, cu o producţie de 10,3 mld. metri cubi, după Norvegia, Marea Bri­tanie şi Olanda, după cum arată datele pu­bli­cate recent de British Petroleum. Pe de altă par­te însă, România a reuşit să aibă o reţea de dis­tribuţie a gazelor mai mică decât Belgia, ţa­ră complet lipsită de resurse, Cehia, ţară care are o pro­duc­ţie neglijabilă de gaze naturale, sau Un­garia, care are o producţie de gaze de şase ori mai mică, dar are o reţea aproa­pe dublă de distribuţie a gazelor naturale.

 

România, ţara beznei

Pe partea de energie electrică, calitatea ser­viciului de distribuţie plasează din nou Ro­mânia la coada clasamentului european.

Potri­vit ultimului raport realizat de Consiliul Eu­ropean al Reglementatorilor din Ener­gie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi nepla­ni­fi­cate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce pri­veşte ca­litatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale.

Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de ntrerupere. Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de ntreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală.

În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, aceasta fiind recordul la nivel european.

„Deja, în economiile dezvoltate, nici nu se mai pot face îmbunătăţiri majore. Se lucrează la secunde“, spun specialiştii din domeniul energiei.

Astfel, de la energie la drumuri sau căi ferate, România ocupă mereu ultimul loc, acestea fiind însă unul dintre puţinele domenii în care iniţiativa privată nu poate face diferenţa, dar care înclină decisiv balanţa în atragerea investiţiilor.

„Cea mai bună facilitate pe care poţi să i-o dai unui investitor este infrastructura“, spunea recent Mihai Aniţe, directorul general al Azomureş, producător de îngrăşăminte chimice şi cel mai mare consumator de gaze din România.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/romania100 pentru a găsi statisticile care definesc România de azi şi pe cele care arată cum s-a schimbat România într-un secol.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania