Cleopatra Căbuz, vicepreşedinte Honeywell, un colos de 40 mld. dolari: Şcoala românească dezvoltă matematicieni foarte buni, nu lideri de companii sau de ţară. Liderii se formează prin educaţie complexă

♦ Cleopatra Căbuz este pe punctul de a se retrage din funcţia de vicepreşedinte pe tehnologie şi parteneriate din cadrul grupului Honeywell, un business de peste 40 mld. dolari, după o carieră de 23 de ani în cadrul conglomeratului american desfăşurată în SUA, dar cu expunere globală ♦ După ce a coordonat implementarea sistemelor de securitate împotriva incendiilor în proiecte precum Terminalul 5 din aeroportul Heathrow din Londra, stadionul Wembley sau Burj Tower din Dubai, suceveanca spune că la finalul carierei va lansa un sistem de burse orientate în zona de leadership, acesta fiind poate cel mai important element lipsă în sistemul românesc de educaţie.

„Niciodată ce am făcut în facultate nu a trecut de zona de teorie, dar odată ajunsă în companie aşteptarea a fost ca fiindu-mi dată o problemă, să o rezolv. Problema cu actualul nostru sistem este că ajungi să ştii lucrurile atât de în profunzime încât nu mai ai rapiditatea deciziei, or noi trebuie să începem să avem confortul de a şti mai puţine lucruri despre mult mai multe. De aici vine şi complexitatea pregătirii“, spune Clepatra Căbuz.

Născută în Suceava, studiază fizica în liceu, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii Bucureşti, studii completate ulterior prin intermediul unei activităţi de cercetare la Institutul Politehnic Bucureşti.

Pleacă apoi în Japonia, la Universitatea Tohoku, unde obţine un doctorat în ingineria microsistemelor integrate, dublat cu un doctorat la Universitatea Politehnica Bucureşti. În 1995 primeşte o ofertă de angajare în SUA de la Honeywell ca şi cercetător. Acceptă funcţia, pentru ca ulterior să devină vice­preşedinte pe tehnologie în cadrul gigantului american, având mai bine de 50 de brevete de invenţii.

„Cea mai amplă echipă pe care am condus-o a fost formată din 1.000 de ingineri, activi în 60 de locaţii în întreaga lume. Dincolo de proiecte majore, am asigurat integrarea achiziţiilor făcute, ceea ce presupune un efort enorm“, spune Căbuz.

Buni matematicieni, nu lideri

Din interacţiunea cu generaţii de studenţi, Căbuz precizează că pregătirea teoretică a celor din România este printre cele mai solide, dar problema este că în timpul educaţiei tinerii au puţine interacţiuni cu lumea de business reală. Mai mult, în domenii precum ingineria, avansul tehnologic este atât de rapid încât teoria oricum nu poate asimila toate aceste schimbări, unica posibilitate de corelare între cele două lumi fiind experienţa practică.

„Studenţii din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze. Or la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îţi rămâne timp de lumea reală după.“

Căbuz spune însă că simţul practic, cel puţin în SUA, se dezvoltă mult mai devreme. „În SUA copiilor li se dezvoltă simţul banilor de mici pentru că sunt cumva încurajaţi de părinţi să facă anumite activităţi pentru a câştiga banii de buzunar. Odată ajunşi la liceu, au foarte multe opţiuni. Nu există ca într-o clasă să ai 30 de copii care fac acelaşi lucru. Este o nebunie ce se întâmplă în pauze, pentru că fiecare are de alergat la un curs diferit. Desigur, sunt şi materii obliga­torii, dar sunt şi foarte multe opţionale. La final, din tot acest sistem de educaţie rezultă oameni mai rotunzi. Ceea ce face şcoala românească acum este să dezvolte  matematicieni foarte buni, nu lideri de companii sau de ţară, iar liderii se formează prin educaţie complexă.“

Un laborator nou

În acest context, implicarea mediului de business în pregătirea tinerilor devine foarte importantă.

Săptămâna trecută, Honeywell a finalizat investiţia într-un laborator în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti în care studenţii de la Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor vor putea testa şi analiza tehnologii necesare funcţionării clădirilor interco­nectate. Practic, prin acest laborator, studenţii vor avea acces în timp real la datele de funcţionare ale unor infrastructuri critice, cum este cazul unui aeroport sau al unei termocentrale.

„În contextul actual, ciclurile de educaţie se dovedesc depăşite faţă de avansul tehnologic“, spune Sorin Burchiu, decanul Facultăţii de Servicii de Construcţii. „Noi, în Europa de Este ne confruntăm toţi cu o lipsă de transpunere în business. Sistemele sunt foarte diferite. Dacă la noi la finalul studiilor ieşi cu o diplomă de inginer, în SUA, de exemplu, se stimulează procesul de învăţare continuu. Chiar dacă la noi studenţii ştiu mai multe la finalul facultăţii, în SUA curba de învăţare durează mai mult“, explică Burchiu.

Eforturi se fac însă, dincolo de deschiderea spre mediul de business, facultăţile locale începând să facă un schimb de experineţe între ele.

„Am lansat de exemplu un master în securitatea la incendii a clădirilor, dar odată cu el am realizat că ne trebuie cunoştinţe transversale din zona de arhitectură, cunoştinţe legate de instalaţii, am colaborat cu Facultatea de Pompieri. Recaţionăm, ne uităm spre viitor. Noi trebuie să pregătim inginerii pentru meserii care încă nu s-au inventat“, a mai spus Burchiu.

La rândul său, Cleopatra Căbuz a precizat că după finalizarea carierei în cadrul Honeywell va lansa un sistem de burse pentru studenţii români axat pe leadership.

„Viitorul este de fapt economia cunoştinţelor“, a mai spus aceasta.

Accesează platforma www.zf.ro/romania100 şi devino parte a comunităţii care generează idei pentru România de mâine.