ZF România 100 de idei

Cum ar putea arăta noua generaţie de proiecte imobiliare: „Vechile structuri trebuie reintegrate în ţesătura urbană“

04.07.2018, 00:06 Autor: Roxana Petrescu

Fosta Fabrică, proiect care odată finalizat va reintegra în structura urbană clădirile fostei fabrici de bere Griviţa, ar putea contribui la revitalizarea zonei Gara de Nord, inclusiv a vechii reţele de gări perimetrale din Capitală, concomitent cu diluarea aglomeraţiei din nordul Bucureştiului.

Arhitecţii şi dezvoltatorii din spatele acestei investiţii, estimată la 30 de milioane de euro, spun că astfel de proiecte, care pun în valoare o infrastructură deja existentă, se mulează mai bine pe tendinţele din piaţa imobiliară şi pot reprezenta o nouă soluţie pentru fluidizarea aglomerărilor urbane.

„Este unul dintre primele proiecte din Bucureşti care pornesc de la un brownfield, scopul fiind de a reintegra vechea structură în Bucureştiul actual. Acesta va fi un punct de creştere în zonă pentru că grupează într-un singur loc un complex de funcţiuni, pornind de la spaţiile de birouri, până la cele de locuit. La final rezultă clar ideea unei comunităţi”, spune Bogdan Babici, arhitectul care deţine biroul Tecon şi care a imaginat proiectul imobiliar Fosta Fabrică.

Proiectul este realizat de dezvoltatorul imobiliar lituanian Hanner, construcţiile începând în prima parte a acestui an.

La finalul lucrărilor, estimat pentru anul 2020, ar trebui să rezulte un complex mixt cu spaţii de afaceri şi locuinţe pe platforma fostei fabrici de bere Griviţa din Bucureşti. Astfel, dezvoltatorul reconstruieşte şi trans­for­mă cele trei clădiri din fosta fabrică - Mălţărie, Orzărie şi Corp Administrativ - într-un proiect în care investiţia depăşeşte 30 de milioane de euro. Numele proiectului este Fosta Fabrică.

 

Primul mixed-use din Europa

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Hanner, fabrica de bere Griviţa a fost fondată cel mai probabil în 1875, la câţiva ani de la deschiderea Gării de Nord, schiţele vremii indicând prezenţa unei linii ferate chiar în interiorul fabricii. Ceea ce este interesant este că fabrica avea să devină unul dintre primele proiecte mixed-use din Europa, integrând centre de producţie, centre logistice, locuinţe, terase, berării, dar şi spaţii publice, cum ar fi cinematografe, terenuri de tenis şi chiar un obelisc. Pornind de la această zestre intrinsecă a spaţiului, actualii proprietari au luat decizia de a readuce conceptul de mixed-use în prezent, zona centrală pe care Gara de Nord o ocupă, alături de prezenţa opţiunilor de transport în comun fiind avantaje enorme în logica noului proiect.

„Ne propunem să dezvoltăm acest proiect sub forma unui parteneriat cu businessurile pe care vom reuşi să le atragem. Noi vom investi în fiecare din aceste businessuri prin contribuţia noastră la amenajarea spaţiului, recuperarea fondu­rilor urmând să se facă prin perceperea unui procent din cifra de afaceri înregistrată de viitorii chiriaşi. Avem deja unele acorduri preliminare şi sperăm să finalizăm proiectul în 2020”, spune Mindagaus Valuckas, country manager al Hanner România.

Astfel, clădirea Mălţărie va avea 31 de apartamente stil loft şi spaţii de co-working, iar clădirile Orzărie şi Corp Administrativ vor avea integral spaţii dedicate business-urilor. „Ideea este că la finalul construcţiilor, nu ne vom întreba ce restaurant să aducem acolo. Vom şti deja, iar acel restaurant va fi bine integrat în comunitatea pe care încercăm să o construim în Fosta Fabrică”, mai spune Valuckas, estimând că la finalul lucrărilor circa 1.000 de oameni vor munci sau vor locui în clădirile Fostei Fabrici.

 

Cum devine Gara de Nord o zonă hip?

Proiectul Fosta Fabrică are o dublă calitate în contextul în care readuce în atenţie zona Gării de Nord, o zonă care deşi este centrală, este într-un con de umbră, având şansa de a muta o parte din traficul din nordul Capitalei într-o zonă cu o infrastructură de transport mult mai bună. 

„Gara de Nord este o zonă foarte centrală, iar proiectul nostru vine în contextul în care deja aici au mai fost anunţate 2-3 proiecte. Este un nou pol de creştere, care poate să rivalizeze cu cel din Aurel Vlaicu, cu diferenţa că aici infras­tructura este mai bună. Sunt convins că toată zona va creşte. Este o zonă care poate deveni viitorul centru al Bucureştiului şi care va putea influenţa şi zona din jur. Zona de case se va schimba şi ea”, explică Babici.

Arhitectul spune că odată finalizat proiectul, acesta ar putea readuce în discuţie întreaga reţea de gări perimetrale din Bucureşti, reţea aflată acum în paragină, dar care ar putea contribui la decongestionarea oraşului. „Gara de Nord va deveni un avantaj şi pornind de la acest proiect poate fi regândită întreaga reţea de gări perimetrale din Bucureşti. Acum sistemul de căi ferate nu este funcţional, dar poate redeveni”, spune Babici.

La rândul său, şeful Hanner România este de părere că Bucureştiul încă oferă multe astfel de oportunităţi de spaţii indus­tri­ale părăsite care ar putea fi reintegrate într-o logică a locuitului, fără că acest lucru să presupună dărâmarea infrastructurii existente. „În Bucureşti avem multe astfel de locuri. Din păcate, mulţi dezvoltatori au decis să distrugă aceste ţesături, dar modul inteligent este de a folosi aceste structuri, de a transforma dezavantajele aparente în avantaje certe”, crede Valuckas.

“Nordul s-a dezvoltat pentru că era gol. A fost mai uşor, dar deja sunt companii care-şi aleg sediul în funcţie de unde trăiesc angajaţii, nu doar şefii. Aici, unde dezvoltăm Fosta Fabrică ai totul pentru că este în mijlocul ţesăturii urbane”, a adăugat el.

 

Cutia cu surprize

Una dintre principalele provocări ale proiectului, cel puţin în partea de construcţie a celor 31 de lofturi în clădirea Mălţărie, au fost intervenţiile limitate pe care arhitecţii le puteau face asupra clădirii monument istoric.

„Traiul într-un loft este o experienţă complet diferită, este o experienţă 3D pentru că foloseşti întreaga structură. De fapt, noi vom construi în interiorul clădirii şi vom folosi faţada ca un fel de scenografie. Construiesc în spatele zidurilor din simplul motiv că în faţadă nu aveam suficiente spaţii deschise pentru câte geamuri ne doream. La final proiectul va avea însă o intimitate foarte bună iar la interior vom avea inclusiv grădini ascunse. Proiectul se transformă într-o cutie cu surprize”, explică Babici.

Dincolo de cele 31 de loft-uri, spaţiile de afaceri din proiectul Fosta Fabrică vor avea o suprafaţă de circa 5.000-6.000 de metri pătraţi. 

În zona în care construieşte Hanner proiectul se află în lucru deja de mai mult timp şi proiectele de birouri Orhideea Towers (CA Immo), Campus 6 (Skanska) şi Bucharest Business Garden (Vastint). De altfel, la sfârşitul anului trecut, Forte Partners a inaugurat proiectul The Bridge.

Proiectul Fosta Fabrică rămâne totuşi aproape singular prin soluţia de integrare urbană pe care o propune şi care ar putea fi replicată şi în alte zone ale Bucureştiului ca viziune de dezvoltare pe termen lung.

“Vrem să facem un dialog între vechi şi nou. Prin noua arhitectură ne dorim să facem ceva curat, neutru, intenţia nefiind de a acoperi acest patrimoniu, ci de a-l pune în valoare. Aici ai identitatea. Nu porneşti de la zero, ori arhitectura exact asta trebuie să livreze, experienţa. Noi pornim de la o identitate foarte puternică, mai departe trebuie să dezvoltăm conexiunile”, mai spune Bogdan Babici.

 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania