• Leu / EUR4.6599
  • Leu / GBP5.3479
  • Leu / USD4.1469
ZF România 100 de idei

Cum a evoluat „infrastructura“ de cultură a României: Numărul de biblioteci s-a înjumătăţit, iar cel de cinematografe a scăzut de peste 50 de ori. „Ai două variante, ori îţi faci bagajele şi pleci, ori stai şi te apuci să faci ceva.“

vineri, 00:06 Autor: Roxana Petrescu

Patrimoniul industrial nu este singurul care dispare din România, cel cultural trecând printr-un fenomen similar, spune Suzana Dan, cea care din 2007 a demarat proiectul Noaptea Albă a Galeriilor (NAG), iniţativă de susţinere a artei contemporane care anul acesta a ajuns în 13 oraşe.

Suzana Dan crede că în absenţa unei susţineri coerente a proiectelor culturale din partea statului, implicarea mediului privat este foarte importantă pentru acest domeniu care încă poate transmite un mesaj pozitiv despre România. „Atenţia de care se bucură acum arta contemporană este cel mai firesc lucru pentru societatea noastră şi este un exerciţiu esenţial de înţelegere. Cultura contemporană este imaginea unei societăţi“, spune artista Suzana Dan, cea care a decis să pună deoparte pânzele şi pensulele (temporar) pentru a-şi dedica energia proiectului Noaptea Albă a Galeriilor (NAG).

În 2007 are loc prima ediţie a Nopţii Albe a Galeriilor, în care au participat 12 galerii, numai din Bucureşti. Anul trecut, Noaptea Albă a Galeriilor a ajuns în 13 oraşe, doar în Bucureşti fiind implicate 69 de locaţii, scrie După Afaceri Premium, suplimentul de lifestyle al ZF.

„La acel moment erau foarte multe nemulţumiri legate de arta contemporană, dar mereu mi s-a părut trist să stai pe margine şi să te plângi, să chibiţezi de acolo. Eu cred că ai două variante, ori îţi faci bagajele şi pleci, ori stai şi te apuci să faci ceva.“

Suzana Dan a stat.

Efortul artistei vine însă într-un peisaj cultural demotivant.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că dacă în 1990 pe plan local erau 16.665 de biblioteci, la finalul anului trecut mai funcţionau doar aproximativ 9.600. Din mai bine de 4.600 de cinematografe în 1990, România mai are acum doar 89 de săli de cinema, cele mai multe în malluri. În zona de educaţie, numărul de instituţii, de la creşe la universităţi, a scăzut de la peste 28.300 în 1990 la circa 7.050 anul trecut.

 

Care a fost obiectivul

Cu toate acestea, Noaptea Albă a Galeriilor a devenit unul dintre cele mai articulate evenimente dedicate artei contemporane locale.

„Obiectivul nostru nu a fost să oferim capital de imagine galeriilor, ci susţinere artiştilor contemporani. Dacă în cazul unor evenimente similare de peste hotare participarea galeriilor este condiţionată de achitarea unei taxe, noi nu avem taxă, atragem surse de finanţare pe cont propriu, dar ne permitem să facem selecţia participanţilor.“

Cu aceste reguli, an de an, Noaptea Albă a Galeriilor a crescut, dar lucrurile nu sunt însă simple. „Este aproape dramatic faptul că în fiecare an trebuie să o luăm de la capăt, chiar dacă este un proiect strategic. Mereu, la fiecare nouă ediţie, pornim cu o anumită nesiguranţă.“

Încă de la început, statul a susţinut acest proiect prin intermediul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, dar pentru a beneficia de fonduri, în fiecare an NAG trebuie să treacă de un concurs.

Lipsa de continuitate a statului în susţinerea proiectelor culturale care au deja un impact vizibil nu este legată doar de NAG.

„Avem muzee care dispar, la fel cum ne dispare patrimoniul industrial, cel mai important factor fiind neputinţa instituţională. Este o dramă. Noi avem şerveţele de Centenar în timp ce patrimoniul nostru se duce pe apa sâmbetei.“

Din 2016, susţinerea privată pentru NAG a devenit foarte importantă. Asocierile vizibile dintre zona pură de business şi artă sau educaţie nu sunt chiar întâmplătoare, mediul privat înţelegând că nu mai poate sta după stat şi că trebuie să pună umărul la formarea viitoarelor generaţii de posibili angajaţi, clienţi sau lideri.

„Zona privată este foarte importantă pentru susţinerea artei şi este normală această implicare pentru că şi tu ca business ai nevoie de oameni cu viziune.“

Faptul că arta a început să fie relevantă pentru zona privată este demonstrată şi de deschiderea din octombrie a MARe, Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti, primul muzeu privat realizat în România ultimilor 100 de ani. 

Care este ideea ta pentru România de mâine? Accesează platforma www.zf.ro/romania100 şi spune-ţi părerea.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania