• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
ZF România 100 de idei

Nicolae Istudor, rector ASE: Am introdus ora de antreprenoriat şi vrem să dublăm orele de practică. Mediul academic trebuie să se deschidă în faţa mediului de business

15.10.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Academia de Studii Economice (ASE) caută parteneriate cu mediul de afaceri într-un efort de a forma absolvenţi uşor de integrat în piaţa forţei de muncă sau de a contribui la formarea viitoarei generaţii de antreprenori ♦ În timp ce în state precum Singapore autorităţile sunt gata să renunţe la examenele pentru elevi, tocmai pentru a-i face să înţeleagă că învăţarea este un proces de o viaţă, nu doar în preajma testărilor, în România remodelarea sistemului de educaţie este în faşă, de multe ori chiar mediul academic fiind cel mai rezistent la schimbare.

„De doi ani încercăm să poziţionăm facultatea în mediul de business şi căutăm parteneriate. Noi, ca mediu academic, tre­buie să fim mai deschişi faţă de schimbările din economia reală“, spune Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), Bucureşti.

Mişcarea pe care o face acum ASE-ul pare oarecum întârziată faţă de schimbările care au loc la nivel global, totul pentru a crea o forţă de muncă cu un set de abilităţi complet diferite.

De exemplu, potrivit studiilor rea­lizate de Forumul Economic Mondial, or­ganizaţia din spatele întâl­nirii anuale de la Davos (Elve­ţia), dacă în 2015 crea­tivitatea era ultima abili­tate la care se uitau anga­jatorii dintr-un set de 10, în 2020 aceasta va ajunge a treia cea mai do­rită cali­tate, alături de abili­tatea de a rezolva probleme şi de gândirea critică.

Concepte precum inteligenţa emo­ţio­nală nici nu erau incluse în această listă în 2015, dar acum această abilitate este una dintre cele mai importante pe care le caută angajatorii.

În 2022 însă gândirea analitică, învăţarea activă şi creativitatea vor fi cele mai râvnite calităţi ale unui angajat, dexteritatea manuală, abilitatea de a memora lucruri sau managementul financiar fiind abilităţile care vor pierde cel mai mult din magnetismul lor în faţa angajatorilor, tot potrivit Formului Economic Mondial.

 

Schimbările se văd

În timp ce elevii din liceele de elită din România învaţă în continuare matematică sau fizică, fără a înţelege exact la ce le sunt utile aceste materii, nici la facultate lucrurile nu s-au schimbat semnificativ, aceleaşi materii care erau predate în urmă cu 15 ani fiind şi acum la modă.

Istudor spune însă că lucrurile încep să se schimbe.

„În urmă cu un an am introdus ora de antreprenoriat în toate programele de licenţă de la toate facultăţile. Intenţia noastră este de a avea un cadru didactic, în paralel cu un om din zona de afaceri care să predea aceste noţiuni“, spune rectorul ASE.

Mai departe, intenţia lui Istudor este de a creşte numărul de ore de practică.

„Acum avem 85 de ore de practică pentru anul II şi încercăm să ajungem la

160 de ore. La seminarii invităm specialişti din mediul de afaceri să ţină cursurile. Noi punem la dispoziţie sălile. Sunt pline de fiecare dată“, mai spune Istudor.

Cea mai vânată facultate din cadrul ASE este Cibernetica, acolo unde studenţii, dacă vor, se angajează din anul II. Numărul de locuri a crescut de la 850 la 1.250, dar Istudor spune că acum facultatea nu mai poate susţine o nouă creştere nici ca spaţiu şi nici ca profesori.

 

Meseriile se reinventează

„Ne mai gândim să încercăm să introducem învăţământul dual, adică să avem un semestru de teorie şi unul de practică pentru anumite specializări cum sunt turismul sau economia agrară, dar nu este o schimbare uşoară pentru că ne confruntăm şi cu rezistenţa studenţilor“, explică Istudor.

Deschiderea ASE-ului faţă de mediul de afaceri vine în contextul în care busines­sul şi-a dat seama că fără implicarea sa directă, mediul academic va livra aceiaşi oameni greu de integrat în piaţa forţei de muncă.

„Vedem că marea majoritate a tinerilor visează să fie self-employed, ceea ce pentru noi deodată a ridicat un mare semn de întrebare. Dacă aşa stau lucrurile, atunci cum mai interacţionăm noi cu aceşti tineri când ei de fapt nu mai vor să mai fie angajaţi? Cum ne conectăm la acest nou ecosistem? Meseria de auditor se schimbă şi ne gândim care va fi viitorul acestei profe­sii“, spune Bogdan Ion, country managing partner al EY România, compa­nie de audit şi consultanţă care are mai multe proiecte în derulare cu ASE.

Recent, EY România a finalizat moder­nizarea unei săli de curs a Facultăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), parte a ASE şi a lansat un nou program de mentorat şi un curs opţional de audit susţinut de managerii seniori şi directorii executivi din cadrul companiei.

„Ne interesează dimensiunea analitică a viitorilor angajaţi, cunoaşterea tehnologiilor şi creativitatea“, mai spune Bogdan Ion. Reprezentanţii EY spun că de doi ani au un parteneriat cu FABIZ, facultatea fiind interesantă şi prin prisma faptului că studiile se fac în limbi străine.

 

Care sunt meseriile cerute acum de piaţa forţei de muncă?

Datele solicitate de ZF la Registrul Comerţului arată o schimbare de proporţii a economiei româneşti “n ultimii zece ani, dincolo de sectorul IT&C, care a avut o evoluţie peste aşteptări, alte domenii bifând creşteri spectaculoase, atât ca număr de companii “nfiinţate, cât şi ca formare de noi joburi. Inginerii auto sunt la rândul lor o categorie foarte căutată şi cel mai probabil această nevoie se va acutiza ţinând cont de tendinţele care marchează sectorul auto, tranziţia spre electric fiind cea mai importantă schimbare. Pentru România, automobilul electric poate deveni una dintre cele mai mari ameninţări dacă industria construită “n jurul acestui domeniu nu se va mula pe noile tendinţe.

În perioada 2008-2017 aproape 28.000 de locuri de muncă au fost create “n segmentul fabricării pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule.

Zona de restaurante este un alt segment vedetă al economiei locale, atât ca evoluţie a numărului de angajaţi, cât şi ca număr de locuri de muncă create “n ultimii zece ani.

În niciunul dintre domeniile menţionate, oferta educaţională nu este bine calibrată pe nevoile pieţei.

 

Devino membru al comunităţii www.zf.ro/romania100 şi şi alimentează cu idei România de mâine. 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania