ZF România 100 de idei

Cum ratează IMM-urile din România oportunităţi de business: Doar 8% vând online şi nici măcar 2% nu folosesc internetul pentru a trece graniţa. „România are nevoie de o strategie naţională pentru digitalizarea industriei sale“

12 sep 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Gradul de digitalizare al industriei locale plasează România la coada clasamentului european, informaţie care din păcate se suprapune cu o populaţie la fel de slab pregătită în domeniul IT&C. În timp ce în Irlanda, de exemplu, 23% din afacerile generate de IMM-uri se obţin prin clicuri, în România rata este de 5%. Ce înseamnă acest lucru? Potenţial de creştere pierdut.

„Pentru a exploata oportunităţile digitale este foarte important să existe o strategie clară de digitalizare a întreprinderilor din sectoarele creative şi din sectorul IT&C, a comunităţilor de programatori, a antreprenorilor, precum şi a asociaţiilor civice şi profesionale“, se arată în raportul DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În calculul indicelui DESI intră cinci factori şi anume conectivitatea (serviciile fixe de bandă largă, servi­ciile mobile, viteza şi preţurile co­nexiunii în bandă), capitalul uman (utili­zarea internetului, competenţele digitale de bază şi avansate), utilizarea internetului (utilizarea de către cetăţeni a conţinutului, comunicaţiilor şi tranzacţiilor online), integrarea tehnologiei digitale (digitalizarea întreprinderilor şi comerţul electronic) şi serviciile publice digitale (e-guvernare). Nicăieri România nu pare să se desprindă de coada clasamentului, lucru valabil şi pentru integrarea tehnologiei digitale.

 

Vânzările online, o necunoscută pentru IMM-urile româneşti

Spre exemplu, aproape 30% din IMM-urile din Irlanda vând online, jumătate dintre acestea având vânzări în afara graniţelor. Astfel, circa 23% din tot businessul generat de micile companii vin din tranzacţiile online.

În timp ce în Danemarca sau Olanda 40% din companii sunt puternic digitalizate, în România doar una din zece companii se află în această situaţie.

„În cee ce priveşte integrarea tehno­lo­giei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului şi nu înregistrează progrese. Nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte IMM-urile care vând produse/servicii online (7,7%, pe locul 27), utilizarea serviciilor cloud (6%, pe locul 26) şi cifra de afaceri a IMM-urilor din comerţul electronic (5,2%, pe locul 25), dar se poate observa o mică scădere a vânzărilor online transfrontaliere (1,8%), unde România se află pe ultimul loc, media la nivelul UE fiind de 8,4%. La nivel de politici publice deşi în 2016 a fost lansat Manifestul pentru Ro­mâ­nia Digitală, unde sunt prevăzute o serie de prin­cipii aliniate viziunii pentru un viitor di­gital, România încă nu are o strategie na­ţio­nală clară pentru digitalizarea in­dustriei sale“, se mai arată în raportul de ţară.

 

Cele mai dure statistici

Lipsa de digitalizare a industriei nu este singura problemă a României.

Mai bine de o treime din locuitorii României nu au folosit vreodată internetul sau nu ştiu cum să lucreze cu un calculator, în timp ce doar 10% din locuitorii ţării sunt peste medie în domeniul IT&C. În Da­nemarca, de exemplu, mai bine de jumătate din populaţie este peste nivelul mediu de pregătire în domeniul IT&C, cei care nu au nicio interacţiune cu sfera digitală fiind o comunitate extrem de redusă, sub 5%.

Statisticile de azi mai arată un lucru. Pentru cei 1,7 milioane de copii care sunt înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial sunt 136.365 de calculatoare, circa 83.000 fiind în şcolile de la ţară. Când toată lumea vorbeşte despre digitalizare, în România câte 12 copii în medie se bat pentru un loc la un calculator.

 

Găsiţi statisticile care arată cum s-a schimbat o ţară într-un secol pe platforma www.zf.ro/romania100.

O campanie Ziarul Financiar și Storia