România, campioană europeană la scumpirea energiei, dar pe ultimul loc la calitatea serviciului de distribuţie. Cine este responsabil şi ce soluţii sunt?

♦ În primele şase luni ale anului, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creştere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria, deşi este foarte posibil ca „vecinul“ să fie alimentat chiar cu energie locală ♦ În schimbul preţurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei în funcţie de durata întreruperilor ♦ Vestea proastă este că pe termen lung lucrurile nu se vor schimba.

„Între prima jumătate a anului 2017 şi prima jumătate a anului 2018, cele mai mari re­du­ceri de preţuri la energie în mo­nedă locală au fost înre­gis­tra­te în Polonia (-4,3%) şi Grecia

(-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta şi Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scum­piri au fost înregistrate în România (Ă14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.

La final, Bulgaria, Lituania şi Un­ga­ria au terminat perioada analizată cu cele mai mici preţuri la energie pentru con­su­matorii casnici din Uniunea Euro­peană, la polul opus fiind Danemarca, Ger­mania şi Belgia.

După aceste scumpiri, un consu­ma­tor din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian şi un bulgar, toţi, cu ex­cepţia consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, con­su­matorii din Ungaria şi din Bulgaria chiar ar putea fi alimentaţi cu energie din România în contextul în care piaţa locală este un exportatot net de elec­tri­citate în regiune.

Paradoxurile continuă însă

În timp ce facturile tot cresc, cali­tatea serviciului de distribuţie a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european.

Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglemen­ta­to­rilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai rele­vant parametru în ceea ce priveşte cali­tatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Din statistică sunt excluse eveni­mentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi ne­pla­nificate. Sunt însă ţări a căror perfor­manţă în ceea ce priveşte cali­tatea ser­vi­ciului de distribuţie pare aproape ireală.

În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slo­venia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recor­dul la nivel european. 

Companiile de distri­bu­ţie a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în con­textul în care Autori­ta­tea Naţio­nală de Re­gle­men­tare în Domeniul Ener­giei (ANRE) a anunţat că pentru pe­rioada de reglementare 2019-2023 rata regle­men­tată a rentabilităţii (RRR), indi­cator cheie pentru profita­bili­tatea com­paniilor de distribuţie, va scădea.

„Valoarea RRR aprobată care ur­mează a fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2019 este de 5,66%, expri­mată în ter­meni reali, (faţă de 7,6% cât este acum – n.red.), înainte de impo­zitare. Menţionăm totodată că, pentru stimularea reali­zării de noi investiţii, ANRE are în vedere remune­rarea su­plimentară, cu un punct procentual peste valoarea pre­cizată an­terior, a investiţiilor realizate în capa­cităţile ener­getice în cea de a patra pe­rioadă de regle­mentare (2019-2023)“, au declarat repre­zentanţii ANRE.

Potrivit ANRE, investiţiile în capacităţile energetice reprezintă „acele investiţii care se fac direct în reţea, care să contribuie la îmbu­nătăţirea indica­torilor de performanţă (reducerea duratei şi numărului de întreruperi)“.

În timp ce ANRE spune că noua rată contribuie la atingerea unui nivel optim al investiţiilor concomitent cu asigurarea unui nivel rezonabil al profiturilor, firmele de profil au o viziune diferită.

Italienii de la Enel deja au anunţat că îşi vor reduce la jumătate investiţiile în reţelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.

În contextul în care scumpirile afectează o bună parte a consu­matorilor de energie, guvernul ar fi tre­buit să înainteze o definiţie a consu­matorului vulnerabil şi un set de măsuri pentru protejarea acestuia în primăvara anului viitor. Termenul a fost decalat până în 2021.