România, exportatorul net de energie în care curentul abia ajunge la consumatorii săi: O mică afacere din Chişinău sau Belgrad aşteaptă mai puţin să i se aprindă becul decât una din Bucureşti. Ce trebuie făcut?

Un consumator comercial de talie medie din Bucureşti care este legat la reţeaua de distribuţie gestionată de italienii de la Enel are de trecut prin 9 proceduri şi poate aştepta până la 174 de zile pentru a fi conectat la electri­ci­tate, cu această „performanţă“ România ocupând locul 154 din 190 de economii analizate de Banca Mondială pentru uşurinţa de a face afaceri.

Studiul Doing Business a devenit un reper în ceea ce priveşte calitatea mediului de afaceri dintr-o anumită ţară, specialiştii Băncii Mondiale analizând mai multe as­pecte cum ar fi uşurinţa de a începe o afa­cere, cât de grea este misiunea de a obţine avize de construcţii, înregistrarea unei pro­prie­taţi, obţinerea unui credit, plata taxelor sau rezolvarea unei insolvenţe. 

Accesul la energiei electrică este esenţial pentru orice business, astfel că şi acesta intră în analiza Băncii Mondiale. 

 

Ultima din regiune

Din cele 190 de economii analizate, Ro­mânia a ocupat anul acesta locul 52, după Ce­hia sau Moldova, dar mai bine decât Un­garia sau Bulgaria.

Strict pe zona de energie electrică însă, România se situează în urma tuturor statelor menţionate mai sus.

Astfel, în Cehia, de exemplu, sunt nece­sare doar trei proceduri şi 60 de zile pentru ca un mic consumator să fie conectat la reţeaua din Praga. Un consumator comer­cial din Chişinău are de îndeplinit 6 pro­ce­duri care durează în total 87 de zile pentru a fi conectat la reţeaua de energie. În Bul­ga­ria, deşi nu­mărul de zile de aşteptare este mai mare, nu­mă­rul de proceduri este mai mic, astfel că şi Bul­garia este înaintea României în ceea ce pri­veşte accesul unei mici com­panii la ener­gia electrică.

Cea mai slabă reţea de energie

După ce mica afacere a fost conectată to­tuşi la reţeaua de distribuţie a energiei, inter­vin alte probleme.

România este pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei din cauza celei mai ri­di­ca­te durate a întreruperilor neplanificate în ali­mentarea cu electricitate a consu­ma­to­rilor.

Lucrurile s-ar putea agrava în contextul în care liga companiilor de distribuţie, for­ma­tă din Electrica, Enel (Italia), CEZ (Cehia) şi E.ON (Germania), avertizează că investiţiile ar putea scădea după ce Auto­ri­ta­tea Naţio­nală de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a tăiat rata reglementată a ren­ta­bi­li­tăţii (RRR), factor care determină profita­bi­litatea companiilor de profil.

Potrivit ultimului raport realizat de Con­siliul European al Reglementatorilor din Ener­gie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi nepla­ni­ficate, aceasta fiind valoarea indica­torului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a ener­giei electrice. Din statistică sunt excluse eveni­mentele excepţionale. Următoarea cla­sată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce pri­veşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală.

În Germania, durata întreruperilor nepla­nificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consu­ma­torii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european. 

În Ger­mania, de asemenea, un consumator aşteaptă mai puţin de o lună pentru a fi conectat de la reţea.

În România, sunt opt companii de distribuţie a energiei electrice, toate private. Este de menţionat totuşi că în cazul e-Distribuţie Muntenia, companie controlată de Enel, durata întreruperilor neplanificate anul trecut a fost de 2,4 ore, cea mai mică la nivel naţional. În comparaţie, consumatorii alimentaţi de Electrica Transilvania Nord, compania care face parte din grupul Electrica, acolo un statul continuă să fie cel mai mare acţionar, fără a fi majoritar, au stat în beznă peste 6 ore.

Chiar dacă românii au cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei, asta nu înseamnă că plătesc cele mai mici facturi.††

Astfel, potrivit celor mai recente publicate de Eurostat, un consumator casnic din România plătea mai mult ca să ţină un bec aprins decât un croat, un ungur, un lituanian şi un bulgar.

 

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi găseşte statisticile care trebuie schimbate azi pentru România de mâine.