ZF România 100 de idei

România stă bine în regiune la infrastructură, dar parcă ar fi pe alt continent comparativ cu vestul Europei. Care sunt cele mai mari vulnerabilităţi?

16.11.2018, 00:06 Autor: Roxana Petrescu

Din 160 de state analizate în ediţia din 2018 a indexului performanţei logistice (LPI - The Logistics Performance Index), studiu realizat de Banca Mondială, România ocupă locul 48, în timp ce Germania este liderul global în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii. Care sunt cele mai importante puncte slabe?

LPI funcţionează ca un agregator prin care este oglindită calitatea infrastructurii din 160 de state. În calculul acestuia sunt luaţi în considerare şase factori: eficienţa vămilor, calitatea comerţului şi a infrastructurii de transport, uşurinţa cu care pot fi aranjate transporturi la preţuri competitive, calitatea serviciilor şi competenţa celor activi în domeniul logistic, trasabilitatea transporturilor şi frecvenţa livrărilor la timp în totalul transporturilor.

Astfel, în funcţie de acest calcul, România este în 2018 pe locul 48 din 160 de state, cu un punctaj de 3,12 dintr-un maxim de 5. Cu acestă „notă“ Ro­mânia se plasează în faţa unor state precum Croaţia, Bulgaria sau Ser­bia, dar este întrecută de Ungaria şi de Polonia, dar şi de statele din ves­tul Europei, care domină acest clasament. Dintre cele şase categorii care in­tră în calculul LPI, cea mai mică notă a fost obţi­nută de România la zona de vămi, iar apoi la calitatea infrastructurii.

România este unica ţară la nivel european care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit „performanţa“ de a nu construi niciun kilometru de autostradă. în timp ce piaţa locală stătea degeaba, la circa 110 km de autostradă, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă care mai târziu s-au tradus în investiţii de miliarde de euro.

Ungaria, de exemplu, a construit în perioada 1990-2000 peste 180 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria a reuşit şi ea să finalizeze 46 de kilometri de autostradă. Portugalia, de exemplu, este deja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 km de autostradă.

Totodată, dacă numărul de kilometri de autostradă se raportează la suprafaţa ţării, România are din nou, cea mai slabă performanţă la nivel european. Ungaria, o ţară de 2,5 ori mai mică, are de 2,5 ori mai mulţi kilometri de autostradă decât România.

Lucrurile nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blocate în sertarele miniştrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Astfel, la finalul anului 2015 România avea 747 kilometri de autostradă, nivel similar cu cel din prezent. în acest timp, Portugalia a ajuns la peste 3.000 km de autostradă, Croaţia a ajuns la 1.310 km, iar Ungaria s-a apropiat de 1.900 de kilometri de autostradă.

Mai departe, România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile “zboară” cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi găseşte cele mai importante statistici despre România.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania