ZF România 100 de idei

Teodor Blidăruş, preşedintele ANIS: Industria de IT ar putea lejer ca în 6 luni să creeze 40.000 de joburi, dar specialiştii trebuie formaţi. Totul pleacă de la o intenţie declarată a statului de a susţine acest domeniu

19 sep 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Creşterea numărului de locuri în universităţile care pot pregăti viitoarele generaţii de IT-işti trebuie să fie primul pas pentru susţinerea acestei industrii care anul viitor are toate şansele să „spargă“ pragul de 5 miliarde de euro. Implicarea statului este esenţială.

„Nu cred în soluţii care se fac în absenţa statului, cel puţin nu de o asemenea de am­ploa­re. Sunt iniţiative pri­vate pentru susţinerea sec­torului, dar la nivel general totul pleacă de la o intenţie declarată de stat. Dacă acum avem 7.000 de locuri la facultăţile de IT, atunci, ca stat, trebuie să ne gândim cum ajun­gem la 15.000“, spune Teodor Blidăruş, pre­şedintele ANIS (Asociaţia Patronală a In­dus­triei de Software şi Servicii IT) şi mana­ging partner al companiei Softelligence.

ANIS este o organizaţie care grupează peste 130 de companii cu afaceri mai mari de 2,5 mld. euro pe an şi 30.000 de angajaţi.

„Desigur, o astfel de decizie poate ridica nişte probleme. Pentru universităţi, acest lucru va duce la reformarea portofoliului de clase, vor trebui să deschidă mai multe locuri. Apoi mai vine problema personalului didactic, dar dacă la nivel de ţară se va urmări un astfel de obiectiv, soluţiile se vor găsi treptat.“

 

Nu suntem buni la toate

Potrivit reprezentantului ANIS, Româ­nia nu are luxul unei economii dezvoltate, cum este cazul Germaniei, astfel încât să poată juca în liga întâi în mai multe sectoare econo­mice, aşa că trebuie să se decidă unde-şi va concentra eforturile de dezvoltare. „Noi trebuie să vedem ce putem face în Europa în 30 de ani şi să ne setăm 2-3 direcţii de creştere. IT-ul a demonstrat, aşa că nu este cazul să punem sub semnul întrebării oportunitatea investiţiei în acest ecosistem. Noi, de exemplu, cei care facem parte din Patronat, am putea în următoarele şase luni să angajăm 30-40.000 de oameni lejer. Nu trebuie decât să-i avem formaţi. Acum suntem circa 90.000 de oameni activi, dar sectorul poate da de lucru la 130.000“, mai spune preşedintele ANIS.

Piaţa locală de software şi de servicii de IT va depăşi în 2019 două praguri istorice: numărul de IT-işti va trece de 100.000, iar valoarea totală a industriei va trece de 5,1 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC) şi ANIS. Evoluţia va fi susţinută practic de exporturi, care sunt aşteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 mld. euro, cu 1 mld. euro mai mult decât în 2017, în timp ce piaţa internă va avea o creştere nesem­nificativă, aici fiind o altă problemă.

 

Îngheţul local

Potrivit datelor existente, piaţa internă de software şi servicii de IT stagnează de peste 5 ani de zile în jurul valorii de un miliard de euro, în condiţiile în care statul - principalul actor care ar putea genera proiecte care să antreneze inteligenţa locală - acţionează fără un plan concret. Mai departe, situaţia are un impact puternic negativ asupra ecosistemului local de firme hi-tech care nu au astfel o piaţă „de acasă“ unde să îşi poată testa produsele înainte de a ataca pieţele externe.

„Piaţa noastră internă este îngheţată“, mai spune Teodor Blidăruş.

Dincolo de lipsa unei cereri locale care să antreneze dezvoltarea ofertei de soft made in Ro, sunt mai multe probleme, populaţia României având cea mai slabă educaţie din UE în zona de competenţe digitale.

Statisticile arată că România se află pe ultimul loc la nivel euro­pean în funcţie de valoarea indicelui econo­miei şi societăţii digitale, DESI, principala „unitate“ de măsură privind digitalizarea.

În calculul DESI intră cinci factori şi anume conectivitatea (serviciile fixe de bandă largă, serviciile mobile, viteza şi preţurile conexiunii în bandă), capitalul uman (utilizarea internetului, competenţele digitale de bază şi avansate), utilizarea inter­ne­tului (utilizarea de către cetăţeni a con­ţi­nutului, comunicaţiilor şi tranzacţiilor on­line), integrarea tehnologiei digitale (di­gita­­liza­rea întreprinderilor şi comerţul elec­tro­nic) şi serviciile publice digitale (e-guver­nare).

Astfel, peste 25% dintre români nu folosesc internetul şi o treime din populaţia României nu are nici măcar cunoştinţe digitale de bază. Mai departe, businessurile locale sunt printre cele mai puţin deschise în implementarea soluţiilor de vânzare online, lucru care limitează accesul la pieţele externe şi creştere. Datele se suprapun cu un peisaj educaţional aproape unic la nivel european. Institutul Naţional de Statistică arată că la finalul anului 2016 în România erau înregistrate 7.010 şcoli, număr în care intră toate formele de învăţământ, de la creşe la universităţi. Dintre acestea, 3.140 erau în mediul rural, restul fiind în mediul urban. Conform unor informaţii recente, din acest total de unităţi de învăţământ, peste 2.400 au grupurile sanitare în exterior.

Statisticile de azi mai arată un lucru. Pentru cei 1,7 milioane de copii care sunt înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial sunt 136.365 de calculatoare, circa 83.000 fiind în şcolile de la ţară. Când toată lumea vorbeşte despre digitalizare, în România câte 12 copii în medie se bat pentru un loc la un calculator.

„Noi rămânem în urmă cu investiţiile, dar şi ca indivizi. Com­petenţele din zona digitală nu înseamnă că ştii să cauţi pe Google sau că ai un cont de Facebook. Digitalizarea cetăţeanului se face prin programele de e-guvernare. Tehnologia este cea care face lucrurile să meargă, iar în lipsa unei intenţii declarate şi urmărite de stat diferenţele dintre noi şi alţii doar vor creşte“, a mai spus preşedintele ANIS.

 Citiţi şi alte idei pentru România de mâine pe platforma www.zf.ro/romania100.

O campanie Ziarul Financiar și Storia