Traficul care blochează economia: România, în top 10 cele mai aglomerate ţări la nivel european şi la coada clasamentului privind adopţia soluţiilor alternative de transport. Ce se poate face?

♦ Indiferent de sursa studiilor, România şi capitala sa mereu ies fruntaşe în statisticile privind cea mai slabă calitate a traficului. Când timpul înseamnă bani, care sunt ideile care ar putea diminua timpii pierduţi zilnic printre maşini, dincolo de proiectele majore de infrastructură blocate şi ele în fel şi fel de sertare?

Potrivit statisticilor publicate de Comisia Europeană, România este a opta cea mai congestionată ţară din UE, pe primele locuri fiind Marea Britanie, Belgia şi Italia. La popul opus, se află Finlanda, Ţările Baltice sau Suedia. În alte studii, care analizează marile oraşe ale lumii, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, Bucureştiul este al cincilea oraş la nivel mondial în materie de probleme ale traficului rutier.

În medie, bucureştenii petrec în trafic un timp suplimentar de 50%, mai mult decât în Istanbul sau Rio de Janeiro, arată studiul Tom Tom Traffic Index realizat de compania olandeză de navigare şi cartografiere Tom Tom.  În studiul realizat de această sursă, în total bucureştenii pierd zilnic aproape o oră în trafic faţă de cât ar face în condiţii normale de circulaţie. Dincolo de timpii în sine, poluarea este ridicată în contextul în care în România gradul de penetrare a soluţiilor alternative de transport este printre cele mai scăzute la nivel european.

De exemplu, dacă la nivelul anului 2016 în Olanda erau 215 staţii de încărcare electrică, în România nu funcţionau decât 3 astfel de unităţi, situaţie care între timp s-a îmbunătăţit pe fondul unor investiţii private.

Mai departe, formele alternative de transport încă sunt la început în România. În timp ce la nivelul anului 2016 în Olanda aproape 6% din toate maşinile noi înregistrate erau fie electrice, fie hibride, în România procentul nu era de nici măcar 1%.

Ce soluţii au aplicat alte oraşe?

La nivel global, sunt multiple soluţii aplicate pentru decongestionarea traficului, după cum notează jurnaliştii de la Bloomberg.

„Una dintre acestea vizează restricţionarea utilizării vehiculelor. De exemplu, în Mexico City, Manila, Bogota şi Beijing utilizarea maşinilor a fost restricţionată la anumite zile. În Londra, de exemplu, sunt aplicate taxe pentru a avea acces în zona centrală a oraşului“, scrie Bloomberg.

Deşi dezvoltarea unor soluţii precum Uber încu­rajează o parte a consu­matorilor să-şi lase maşinile acasă, problema este că pe termen lung aceştia nu se îndreaptă spre soluţiile de transport în comun de capacitate mare.

„Cea mai eficientă soluţie pe termen lung este însă şi cea mai drastică, şi anume, extinderea transportului public, mai ales a metroului şi a căilor ferate perimetrale care au posibilitatea de a muta traficul de pe şosele“, mai scriu jurnaliştii de la Bloomberg.

Idei locale

Andrei Frunză, CEO al Clever Taxi, aplicaţia mobilă pentru comenzile de taxi dezvoltată de compania Clever Tech, spunea recent că datele GPS de care compania dispune pot fi o adevărată comoară pentru primăriile care caută soluţii pentru rezolvarea problemelor de mobilitate urbană. Mai mult, spune Frunză, datele colectate de la utilizatorii aplicaţiei Clever Taxi pot fi puse la dispoziţia autorităţilor care vor să fluidizeze cumva traficul din oraş. Din cele 20 de oraşe în care este prezentă aplicaţia Clever Taxi, Clujul pare a fi cel mai avansat în implementarea unor soluţii pornind de la datele furnizate de această platformă.

„Rutele de transport sunt vasele de sânge ale unui oraş. În lumea urbană avem toate mijloacele să găsim soluţii, dar totul porneşte de la date. De la interpretarea corectă a datelor pornesc toate deciziile legate de infrastructură: unde sunt necesare pistele de biciclete, care sunt cele mai bune rute pentru autobuze, este necesară construirea unei noi linii de metrou? Micromobilitatea este o soluţie, la fel şi stimularea soluţiilor de car-sharing. Iar noi suntem printre puţinele companii care au dateleì, spunea Andrei Frunză.

Arhitecţii au venit la rândul lor cu soluţii în cadrul proiectului România 100 de idei.

Dorin Ştefan, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, este unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din România, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureştiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8.

„Cred că în acest moment urgenţa pentru deblocarea funcţională a Bucureştiului sunt parcările publice (în tot oraşul) şi realizarea inelelor periferice, centurile care să decongestioneze oraşul în interior“, spunea recent arhitectul.

Dorin Ştefan punea însă pe masă o soluţie interesantă.

„Cred că ar mai trebui făcut un lucru şi anume regândirea reţelei de gări a Bucureştiului. Gara de Nord trebuie şi ea introdusă într-o logică a continuării călătoriei, nu trebuie să fie un punct terminal. Revitalizarea gărilor perimetrale, Progresul, Răzoare, toate pot contribui la eliberarea oraşului. Parisul este poate cel mai bine echipat din acest punct de vedere pentru că reţeaua de metrou se întâlneşte cu cea de căi ferate regionale, naţionale şi internaţionale în inima oraşului, desigur în subteran. Parisul este extraordinar de bine echipat. De aceea distribuţia se face atât de bine. Noi, la Bucureşti, astăzi, de ani de zile nu suntem în stare să realizăm o pasarelă pietonală în zona Pipera-Calea Floreasca. Despre asta vorbim.“

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi descoperă ideile care ar putea schimba România de mâine.