Transportul public în Bucureşti, studiu de caz: Capitala are mai puţine tramvaie şi autobuze decât în 1990, dar este lider european la blocaje în trafic. Care sunt soluţiile?

♦ Din noiembrie, pe străzile Bucureştiului ar fi trebuit să circule 100 de autobuze noi, „în culoarea optimistă turcoaz“, pentru ca anul viitor alte 300 să populeze şoselele oricum aglomerate ale capitalei ♦ Deşi primăria a anunţat că primele 20 de vehicule au fost recepţionate, acestea sunt greu de găsit de călătorii care aşteaptă şi câte 20 de minute în staţii improvizate, pe trotuar, printre maşini şi coşuri de gunoi ♦ Ce este de făcut?

Dacă în 1990 pe străzile Bu­cureştiului circulau 880 de tram­vaie, anul trecut nu­mă­rul acestora a ajuns la 491, po­trivit datelor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică (INS). Multe linii au fost scoase din funcţiune şi înlocuite cu autobuze.

Statistica precizează că acesta este numărul vehiculelor în inventar pentru transportul public local de pasageri şi se referă la totalitatea vehiculelor pentru trans­portul public efectuat în interiorul unei zone administrative, în acest caz Bucureştiul.

Mai departe, tot datele de la INS arată că dacă în 1990 în Capitală erau 1.153 de autobuze şi microbuze, anul trecut mai erau înregistrate 1.147. La troleibuze, lucrurile au evoluat un pic, astfel că faţă de cele 243 din 1990, la finalul anului trecut erau 297. Mai departe, cifrele de la Statistică ar putea fi optimiste pentru că cele din inventar nu coincid cu cele care chiar funcţionează.

Câte autobuze sunt de fapt în Bucureşti

Potrivit unor date trimise de RATB (Regia Autonomă de Transport Bucureşti), transformată recent în STB (Societatea de Transport Bucureşti) la începutul acestui an, parcul activ numără 1.369 de vehicule, 285 tramvaie, 185 troleibuze şi 899 auto­buze. În niciun tramvai şi niciun auto­buz din Bucureşti nu există aer con­diţio­nat, ve­chi­mea medie a parcului fiind de circa 9,4 ani. Există însă şi vehicule cu zeci de ani la activ.

Potrivit statisticilor publicate de Comisia Europeană, România este a opta cea mai congestionată ţară din UE, pe primele locuri fiind Marea Britanie, Belgia şi Italia. La polul opus se află Finlanda, ţările baltice sau Suedia. În alte studii, care analizează marile oraşe ale lumii, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, Bucureştiul este al cincilea oraş la nivel mondial în materie de probleme ale traficului rutier şi primul în Europa.

În medie, bucureştenii petrec în trafic un timp suplimentar de 50%, mai mult decât în Istanbul sau Rio de Janeiro, arată studiul Tom Tom Traffic Index realizat de com­pania olandeză de navigare şi cartografiere Tom Tom.

Ideile nu lipsesc, dar nu sunt implementate

În vara acestui an, Primăria Bucu­reş­tiului anunţa că va lansa până la finalul lui 2018 o aplicaţie prin care călătorii de pe RATB să-şi poată alege ruta optimă între două puncte de pe raza municipiului Bucureşti, fiindu-le comunicat şi timpul estimat de aşteptare până la sosirea vehiculului dorit. Aplicaţia nu este disponibilă. La recepţionarea primelor 20 de autobuze noi, la finalul lunii octombrie, Primăria Bucureştiului anunţa că tehnologia GPS instalată pe unităţi permite localizarea în trafic şi furnizarea către călători a informaţiilor legate de timpii de aşteptare în staţie şi de parcurgere a traseului. Deocamdată, datele nu ajung la călători.

Idei de fluidizare a traficului şi de regândire a transportului public în comun au venit şi din mediul privat. Andrei Frunză, CEO al Clever Taxi, aplicaţia mobilă pentru comenzile de taxi dezvoltată de compania Clever Tech, spunea recent că datele GPS de care compania dispune pot fi o adevărată comoară pentru primăriile care caută soluţii pentru rezolvarea problemelor de mobilitate urbană.

Mai mult, spunea Frunză, datele colectate de la utilizatorii aplicaţiei Clever Taxi pot fi puse la dispoziţia autorităţilor care vor să fluidizeze cumva traficul din oraş. Din cele 20 de oraşe în care este prezentă aplicaţia Clever Taxi, Clujul pare a fi cel mai avansat în implementarea unor soluţii pornind de la datele furnizate de această platformă.

Metroul rămâne de bază (din păcate)

La nivel global, sunt multiple soluţii aplicate pentru decongestionarea traficului prin încurajarea transportului în comun, după cum notează jurnaliştii de la Bloomberg.

„Una dintre acestea vizează restricţionarea utilizării vehiculelor. De exemplu, în Mexico City, Manila, Bogota şi Beijing utilizarea maşinilor a fost restricţionată la anumite zile. În Londra, de exemplu, sunt aplicate taxe pentru a avea acces în zona centrală a oraşului“, scrie Bloomberg.

Deşi dezvoltarea unor soluţii precum Uber încurajează o parte a consumatorilor să-şi lase maşinile acasă, problema este că pe termen lung aceştia nu se îndreaptă spre soluţiile de transport în comun de capacitate mare.

„Cea mai eficientă soluţie pe termen lung este însă şi cea mai drastică, şi anume, extinderea transportului public, mai ales a metroului şi a căilor ferate perimetrale care au posibilitatea de a muta traficul de pe şosele“, mai scriu jurnaliştii de la Bloomberg. Pentru Bucureşti acest lucru nu este neapărat o veste bună. Un exemplu este stadiul lucrărilor de la tronsonul Eroilor-Drumul Taberei. Deşi firmele care se ocupă de lucrări au fost selectate la începutul lui 2011, lucrările continuă şi acum.

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi găseşte cele mai interesante statistici despre România de azi.