Şcoala de Business, un proiect ZF şi BCR. Birocraţia şi greutatea de a accesa finanţările europene sunt mituri. Cu toate acestea, în Nord-Est, între 2014 şi 2020 au fost acordate doar 300 de finanţări, deci nouă pe an pe judeţ

♦ Vasile Asandei, vicepreşedinte al ROREG şi director general al ADR: Există două momente importante, când decizi să accesezi un program de finanţare şi momentul în care ai semnat un contract de finanţare. Este important să se ducă proiectul la final. Riscul neîndeplinirii proiectului până la final este acela de a rambursa banii ♦ Oana Bâra, BCR: Informarea prin surse oficiale şi credibile privind finanţările disponibile este primul pas. Aceste fonduri nerambursabile nu sunt cadouri, ele vin cu o serie de responsabilităţi care trebuie respectate cu stricteţe.

Şansele de accesare a unui pro­gram cu finanţare nerambursabilă în Ro­mâ­nia sunt egale pentru oricine, iar nivelul re­dus de accesibilitate sau repartizarea aces­tor fi­nan­ţări discre­ţio­nare sunt doar mi­turi, a spus Oana Bâra, co­or­do­na­tor pro­grame de finan­ţare BCR, în ca­drul emi­siu­nii Şcoa­la de Bu­si­ness, pro­iect rea­lizat de ZF în par­teneriat cu BCR.

„În principiu, oricine vrea să ac­ce­seze un program cu finanţare ne­rambursabilă în România are şanse egale. Miturile din păcate cir­cu­lă privind ni­velul redus de ac­ce­si­bilitate a acestor fonduri sau re­parti­za­rea lor dis­cre­ţio­na­ră. Sunt în pre­zent doar mituri“.

Oana Bâra a mai explicat că sfatul pentru toţi antrepre­norii sau busi­nessu­rile care vor să acceseze un pro­gram de finanţare cu fonduri neram­bursabile este că trebuie să aibă trei resurse importante, umane, financiare şi de timp pentru a duce la bun sfârşit investiţia în termenul asumat.

În ceea ce priveşte greutatea prin care se accesează aceste fonduri euro­pe­ne nerambursabile, Vasile Asandei, vice­preşedinte al ROREG şi director ge­neral al Agenţiei pentru Dezvoltare Re­gională (ADR), este de părere că se dis­cută mult despre o birocraţie ex­ce­si­vă şi greutatea de a accesa astfel de pro­grame, dar acestea sunt de fapt mituri. „Există do­uă tipuri de bi­ro­cra­ţie, una ne­ce­sa­ră care are la bază studii bi­ne funda­men­ta­te, ana­lize, do­cu­men­te finan­cia­re, de proprietate şi există şi o parte un pic exage­rată în sistemul românesc, care nu vine de la UE. La nivelul UE se sta­bilesc principii, iar fie­care stat are liber­ta­tea să îşi constru­ias­că un sistem de im­ple­men­ta­re, desigur, din dorinţa de a re­gle­men­ta în de­taliu. Agen­ţiile îşi pro­pun ca în exer­ci­ţiul 2021-2027 să îl re­ducă foar­te mult“, a ex­pli­cat Vasile Asandei în ca­drul emi­siunii BCR, Şcoa­­la de Business.

Recomandarea directorului ge­ne­ral al ADR pentru antrepernori este de a încerca accesarea unor pro­grame de fi­nan­ţări europene cu fon­duri neram­bur­sabile şi se vor convinge că nu este aşa de greu.

Din perspectiva avantajelor accesării unor finanţări nerambursabile în detrimentul unui împrumut bancar, Oana Bâra susţine că sunt nerambursabile, oferă posibilitatea unei capitălizări şi o dezvoltare mult mai mare a businessului decât cu surse proprii sau printr-o finanţare de la bancă.

„Şi împrumutul bancar are avantajele sale. Discutăm de o rapiditate mai mare, dar dacă vorbim de fonduri nerambursabile, tocmai această denumire a lor ne indică faptul că pentru o mare componentă a proiectului, care poate fi finanţat din fonduri europene, businessul nu va mai da banii înapoi. Astfel firma se capitalizează şi are posibilitatea de a se dezvolta mai mult decât cu surse proprii sau printr-o finanţare de la bancă“, detaliază Oana Bâra.

Pe de altă parte, ea susţine că aceste fonduri nerambursabile nu sunt cadouri şi vin cu o serie de responsabilităţi care trebuie respectate cu stricteţe.

„Aceste fonduri nerambursabile nu sunt cadouri, ele vin cu o serie de responsabilităţi care trebuie respectate cu stricteţe. În momentul în care primeşti o finanţare nerambursabilă ai un angajament contractual faţă de cealaltă parte, care este un organism intermediar, o autoritate de management. Indiferent cum se numeşte, ca firmă care beneficiază de această finanţare, există obligaţii. Este important să fie respectate. Noi îi sfătuim pe toţi ca în momentul în care vor să acceseze un astfel de program să aibă toate resursele: umane, financiare şi de timp pentru a duce la bun sfârşit investiţia în termenul asumat“, a mai adăugat Oana Bâra.

În aceeaşi măsură, Vasile Asandei a explicat că există două momente importante, când decizi să accesezi un program de finanţare şi momentul în care ai semnat un contract de finanţare.

„Este important să se ducă proiectul la final. Riscul neîndeplinirii proiectului până la final este acela de a rambursa banii. Există apetit de finanţări din zona privată. Am avut în exerciţiul 2014-2020 solicitări de 500%, 600%, chiar şi 2.000% faţă de bugetul alocat. Asta arat un mare apetit. În exerciţiul 2021-2027 se pune un accent sporit pe finanţarea sectorului privat. Există cinci obiective de politici stabilite prin regulament la nivel european“, a detaliat Vasile Asandei.

Primul obiectiv are în vedere o Europă mai inteligentă, mai competitivă şi aduce resurse considerabile în zona de competitivitate, inovare, transfer tehnologic, a mai adăugat Vasile Asandei.

„Acolo, şanse la finanţare au cei care au o gândire inovativă. Nu se acceptă la finanţare înlocuirea de echipamente cu aceleaşi caracteristici. Trebuie să vii cu un plus, cu o soluţie inovativă. Ca domenii de activitate, toate domeniile productive şi de prestări servicii sunt eligibile. Sunt exceptate comerţul, tutunul, alcoolul“, a mai spus Vasile Asandei.

Alte declaraţii de la Şcoala de Business

Oana Bâra, coordonator programe de finanaţre BCR

► Aş împărţi antreprenorii în două categorii. Prima este cea a antreprenorilor care au o strategie solidă de business, care ştiu exact pe ce cale trebuie să se îndrepte firma lor, cum să se dezvolte şi vin către noi pentru a ne întreba de oportunităţile de finanţare. A doua categorie de antreprenori nu au această strategie de business şi ne întreabă pentru ce se mai dau finanţări.

► Am stat de vorba cu clienţii, antreprenorii şi ca urmare a interacţiunilor am ajuns la concluzia că este nevoie de educaţie financiară, educaţie antreprenorială, de management de proiect.

► Primul pas este informarea pentru a accesa fonduri europene. Al doilea pas este să confrunte strategia proprie cu oportunităţile şi în momentul în care se văd congruenţe să se aplece către respectivele linii de finanţare. Ulterior, se trece la partea de aplicare pentru a obţine finanţarea. Se parcurge partea de evaluare a aplicaţiei, iar în cazul unui răspuns pozitivi urmează partea de semnare a contractului de finanţare.

► Partea cea mai importantă este implementarea efectivă a proiectului, unde trebuie să se asigure resursele umane, financiare şi de timp. Pe parcursul implementării avem parte de birocraţia necesară respectiv partea de raportare, care este importantă pentru că nu poţi primii banii dacă nu este raportată cum trebuie.

► După finalizarea implementării şi a raportării, o altă etapa importantă este cea a monitorizării. De cele mai multe ori dacă vorbim de proiecte de investiţii, antreprenorii îşi asumă, fie că menţin investiţia pe o periodă de 5-10 ani, fie că vor obţine o anumită rată a profitului sau o creştere a cifrei de afaceri. Aceste aspecte vor fi monitorizate şi trebuie asumate.

Vasile Asandei, vicepreşedinte ROREG şi director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR)

► Pentru exerciţiul 2021-2027 se pune un accent mai mare pe zona inovare şi transfer tehnologic, dar mai este o diferenţă importantă, faţă de exerciţiul trecut, specializarea inteligentă. La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare există o strategie de specializare inteligentă, care printr-un process clar a stabilit acele domenii sau nişe cu cel mai mare potenţial. Atunci acele domenii sunt finanţate prioritare.

► Este indicat ca fiecare antreprenor să studieze strategia respectivă şi să vadă în ce măsură se încadrează acolo. Pentru acest obiectiv de politici care este prioritar se alocă cel puţin 25% din toate sursele de finanţare din politica de coeziune din exerciţiul 2021-2027.

► Regiunile Europei sunt analizate la nivelul lor de dezvoltare. Cele dezvoltate contribuie mai mult, iar cele mai puţin dezvoltate contribuie mai puţin şi primesc mai mult. Regiunea de Nord-Est, fiind o regiune cu un nivel mai scăzut de dezvoltare are cel mai mare procent de alocare, 17,51% din bugetul total.

► Noi suntem instituţia care parcurge toate aceste etape de la evaluarea proiectului, contractarea lui, implementarea cu aspectul de plăţi şi monitorizare. Acest aspect de monitorizare are două componente. O monitorizare pe durata de implementare în care ne asigurăm că beneficiarul face ce a scris în cererea de finanţare şi o monitorizare după încetarea implementării pentru că trebuie să îndeplinească acele condiţii pe o perioadă mai lungă de timp. Experţii noştri verifică la faţa locului şi pe documente ceea ce şi-a asumat şi ce trebuie să îndeplinească ca indicatori.

► Noi finanţăm diverse tipuri de proiecte începând cu spitale. Am finanţat în acest exerciţiu 2014-2020 spitalul Sf. Maria din Iaşi, cu 20 mil. euro. S-a făcut eficientizarea energetică. Am finanţat ambulatorii de specialitate, unităţi de primiri urgenţe, şcoli, licee, şcoli profesionale, universităţi, dar şi în zona privată. Sunt circa 500 proiecte ale firmelor private pe diverse domenii de activitate, pornind de la o firmă care face perne pentru iahturi de lux, terminând cu firme care produc softuri şi diverse echipmente. Plaja de domenii este foarte largă.

► În execiţiul 2014-2020, o treime din bani merg direct către firmele private. În exerciţiul 2021-2027 ajungem la 35% din total fonduri la nivel privat.

► Am finanţat mai multe tipuri de firme, de exemplu microîntreprinderi, care au până la 9 salariaţi şi au primit sume de până la 200.000 euro. Apoi am finanţat IMM-urile până la 249 de salariaţi. Avem 500 beneficiari din care 300 sunt efectiv în lucru acum şi în total 500 mil. euro alocaţi lor. Pentru exerciţiul următor, având în vedere că suma creşte şi suma pentru IMM-uri va creşte.

„Cum să găseşti finanţarea potrivită“ este o emisiune realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BCR, care se axează pe furnizarea de sfaturi practice de business atât pentru antreprenorii la început de drum, cât şi pentru cei mai experimentaţi.

♦ Ne propunem să vă arătam prin acest proiect exemple de antreprenori care şi-au dezvoltat un business inteligent, având finanţarea potrivită.

♦ Urmăriţi-ne în fiecare miercuri de la ora 13 pe site-ul Ziarului Financiar, pe canalul de YouTube al publicaţiei şi pe paginile de Facebook ale Ziarului Financiar şi Business Magazin