♦ „Procedura de achiziţie publică a devenit mai uşoară decât acum 10-15 ani. Dacă atunci o contestaţie putea bloca proiectele timp de 3-4 ani, acum întârzierile sunt de 30-90 de zile“.
Lumea achiziţiilor publice continuă să evolueze, autorităţile fiind în plin proces de transformare a relaţiei cu participanţii la licitaţii. În acest timp, tehnologia ajută la prevenirea şi depistarea fraudelor, au fost concluziile videoconferinţei ZF GNP NextGen Procurement.
„Procedura de achiziţie publică a devenit mai uşoară decât acum 10-15 ani. Dacă atunci o contestaţie putea bloca proiectele timp de 3-4 ani, acum întârzierile sunt de 30-90 de zile. E o îmbunătăţire clară. În plus, cauţiunea obligatorie pentru contestaţii, care poate ajunge la 2 milioane de lei, a descurajat abuzul. Nu mai vorbim de contestaţii depuse doar pentru a „încurca apele“. Cu toate acestea, în 2023 din 3.200 de contestaţii, 1.200 au fost admise. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi instanţele rămân esenţiale în corectarea greşelilor autorităţilor contractante. Participarea la o licitaţie serioasă presupune un efort uriaş, resurse, timp, analiză. Este firesc ca operatorii să vrea să-şi protejeze investiţia şi şansele“, a explicat Octavian Adam, partener litigii, în cadrul casei de avocatură GNP.
Frauda rămâne o provocare în domeniul achiziţiilor, autorităţile româneşti, precum şi cele europene aleg calea digitalizării pentru a combate licitaţiile trucate. Astfel, un risc suplimentar este prezentat de companiile de stat, unde managementul poate deveni complice, este de părere Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consilului Concurenţei.
„Sunt sigur că sunt mai multe licitaţii cu trucate decât reuşim noi să identificăm şi să sancţionăm. Ce ne-ar ajuta este să avem sisteme de detecţie automată. De aceea lucrăm deja la proiecte de tip big data, în special cu datele din sistemul SEAP, ca să nu mai depindem doar de sesizări. Suntem agresivi unde legea ne permite. Am sancţionat inclusiv organizatorii licitaţiei dacă am dovedit că au fost complici, cum a fost cazul Transgaz şi Electrica. Dacă personalul de top al unei companii de stat e implicat în aranjamente, atunci nu mai putem considera companiei o victimă. Achiziţiile publice reprezintă 15% din PIB-ul Uniunii Europene. Este vital să funcţioneze corect. Îmbunătăţirea sistemului nu vine doar din sancţiuni, ci şi din conformare voluntară“, a spus acesta, în cadrul videoconferinţei organizate miercuri cu sprijinul GNP.
Miruna Bohâlţea, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, punctează faptul că mulţi profesionişti în domeniul achiziţiilor se feresc de o carieră în zona publică din cauza riscurilor şi a creşterii complexităţii legislative.
„În prezent mulţi profesionişti evită domeniul achiziţiilor din cauza presiunii şi riscurilor. Legislaţia devine tot mai complexă şi trebuie să sprijinim actorii implicaţi cu ghiduri, documentaţie şi asistenţă permanentă. Vom crea o platformă de e-learning pentru autoevaluarea competenţelor, o platformă de dialog între IMM-uri şi autorităţi, şi un catalog naţional pentru soluţii inovatoare“, a explicat Bohâlţea.
O limitare a sistemului românesc de licitaţii publice este criteriul celui mai mic preţ dar şi a standardelor neadaptate, spune Tudor Nacev, partener achiziţii publice şi regulatory pharma, la GNP. Conform acestuia, inclusiv pentru achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată este important timpul de livrare.
„România foloseşte în 83-84% din cazuri criteriul de cel mai mic preţ. Asta este contrar intenţiei UE, care încurajează criterii calitative. Avem exemple unde pentru echipamente care vor fi folosite zeci de ani, se punctează timpul de livrare între 10 şi 30 de zile. E un criteriu fals calitativ, care nu aduce valoare reală. În plus, multe autorităţi nici nu cunosc realitatea pieţei şi formulează cerinţe care restrâng participarea. Rolul companiilor private este să educe autorităţile, prin consultări prealabile sau răspunsuri detaliate în faza de pregătire a achiziţiei. AI-ul deja este folosit în Portugalia şi Finlanda pentru a sprijini evaluarea ofertelor“, a conchis Tudor Nacev.
Octavian Adam, partener litigii, GNP
► Procedura de achiziţie publică a devenit mai uşoară decât acum 10-15 ani. Dacă atunci o contestaţie putea bloca proiectele timp de 3-4 ani, acum întârzierile sunt de 30-90 de zile. E o îmbunătăţire clară. În plus, cauţiunea obligatorie pentru contestaţii, care poate ajunge la 2 milioane de lei, a descurajat abuzul. Nu mai vorbim de contestaţii depuse doar pentru a „încurca apele“.
► Cu toate acestea, în 2023 din 3.200 de contestaţii, 1.200 au fost admise. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi instanţele rămân esenţiale în corectarea greşelilor autorităţilor contractante. Participarea la o licitaţie serioasă presupune un efort uriaş, resurse, timp, analiză. Este firesc ca operatorii să vrea să-şi protejeze investiţia şi şansele.
Tudor Nacev, partener achiziţii publice şi regulatory pharma, GNP
► România foloseşte în 83-84% din cazuri criteriul de cel mai mic preţ. Asta este contrar intenţiei UE, care încurajează criterii calitative. Avem exemple unde pentru echipamente care vor fi folosite zeci de ani, se punctează timpul de livrare între 10 şi 30 de zile. E un criteriu fals calitativ, care nu aduce valoare reală. În plus, multe autorităţi nici nu cunosc realitatea pieţei şi formulează cerinţe care restrâng participarea.
► Rolul companiilor private este să educe autorităţile, prin consultări prealabile sau răspunsuri detaliate în faza de pregătire a achiziţiei. AI-ul deja este folosit în Portugalia şi Finlanda pentru a sprijini evaluarea ofertelor.
Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei
► Sunt sigur că sunt mai multe licitaţii cu trucate decât reuşim noi să identificăm şi să sancţionăm. Avem în fiecare an câteva cazuri, trei-patru licitaţii trucate, dar, din păcate, doar pe zone mai uzuale: lucrări de drumuri, construcţii, IT, lapte, echipamente simple. Ce ne-ar ajuta este să avem sisteme de detecţie automată. De aceea lucrăm deja la proiecte de tip big data, în special cu datele din sistemul SEAP, ca să nu mai depindem doar de sesizări. Vrem să vedem patternuri: licitaţii unde aceiaşi participanţi câştigă prin rotaţie sau unde un ofertant devine subcontractantul altuia.
► Suntem agresivi unde legea ne permite. Am sancţionat inclusiv organizatorii licitaţiei dacă am dovedit că au fost complici, cum a fost cazul Transgaz şi Electrica. Dacă personalul de top al unei companii de stat e implicat în aranjamente, atunci nu mai putem considera companiei o victimă.
Achiziţiile publice reprezintă 15% din PIB-ul Uniunii Europene. Este vital să funcţioneze corect. Îmbunătăţirea sistemului nu vine doar din sancţiuni, ci şi din conformare voluntară. O companie care ştie că riscă o amendă de 5-10% din cifra de afaceri va ezita să trişeze.
Miruna Bohâlţea, director - Direcţia Instrumente strategice şi profesionalizare, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
► În prezent mulţi profesionişti evită domeniul achiziţiilor din cauza presiunii şi riscurilor. Legislaţia devine tot mai complexă şi trebuie să sprijinim actorii implicaţi cu ghiduri, documentaţie şi asistenţă permanentă.
► Strategia naţională 2022–2027 urmăreşte schimbarea de paradigmă, achiziţii publice nu doar ca instrument legal, ci strategic: ecologic, social, inovativ. Priorităţile noastre includ sănătatea, IT&C, lucrări de infrastructură, regenerare urbană. Vom crea o platformă de e-learning pentru autoevaluarea competenţelor, o platformă de dialog între IMM-uri şi autorităţi, şi un catalog naţional pentru soluţii inovatoare.
Monica Besnila, inspector, Consiliul Concurenţei
► Cerinţele tehnice trebuie formulate cu echilibru. Am văzut multe cazuri unde, deşi intenţia era una legitimă, formularea ajungea să favorizeze involuntar un singur furnizor. Regula este proporţionalitatea. Orice restricţie trebuie justificată. În caz contrar, poate reduce competiţia şi afecta preţul final. În plus, ne uităm la relaţiile dintre consultanţi şi participanţi. Dacă aceeaşi entitate ajută la redactarea cerinţelor şi apoi participă, apare un conflict de interese care compromite integritatea licitaţiei.
Geta Popa, inspector, Consiliul Concurenţei
► Unul dintre cele mai clare semnale de trucare este similitudinea dintre oferte: documente identice sau chiar copiate, calcule de preţ aproape la virgulă, oameni comuni în echipe. Am avut cazuri unde ofertanţii îşi împărţeau contractele şi executau împreună, deşi doar unul câştiga formal. Sau cazuri unde câştigătorul refuza să semneze, lăsând locul altuia. Am sancţionat aceste practici. De aceea, ghidurile noastre avertizează: evitaţi schimbul de informaţii sensibile, inclusiv în faza de consultare a pieţei.
Alina Drăghici, şef serviciu, Serviciul instrumente strategice, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
► Am constatat o lipsă de comunicare reală între autorităţile contractante şi ANAP. Tocmai de aceea susţinem webinarii lunare, ghiduri tehnice, studii de caz şi documentaţii. Avem intervenţii care permit corectarea cerinţelor restrictive, înainte de lansarea licitaţiei. Rolul nostru este şi de a forma, dar şi de a preveni greşeli, multe dintre ele apar din necunoaştere, nu din rea-voinţă. E nevoie de colaborare.
