♦ Răsturnarea de situaţie de la vot în raport cu sondajele de opinie deschide calea unui tandem în care Elena Lasconi ar putea ajunge preşedintele României, iar Ilie Bolojan, care a preluat conducerea Partidului Naţional Liberal, ar putea să preia funcţia de premier al României ♦ Cheia este însă la votul de duminică, la alegerile parlamentare, pentru că orice guvern, fie şi susţinut de preşedinte, are nevoie de majoritate parlamentară ca să poată guverna.
De altfel, Elena Lasconi a spus că premierul pe care l-ar vrea, dacă ar fi aleasă preşedintă a României, ar fi Ilie Bolojan. Întrebarea care rămâne este însă cum se vor împărţi voturile de duminică şi care partide din România vor putea face o coaliţie de guvernare, pentru că, după toate datele, niciun partid nu va lua 50% din voturi ca să poată face guvern singur.
În weekendul în care este pauza dintre cele două tururi de scrutin pentru preşedinţia României, adică pe 1 decembrie, sunt alegerile parlamentare. În urma acestui vot se va stabili componenţa Parlamentului României, principalul organ legislativ din România şi de votul căruia trebuie să treacă guvernul.
Călin Georgescu, surpriza de pe primul loc, nu vine cu un partid în spate şi nu este clar către ce partid ar urma să meargă cele 2 milioane de voturi luate în primul tur. Până în acest moment, Georgescu nu a dat niciun mesaj de susţinere pentru alegerile parlamentare.
Pe de altă parte, Elena Lasconi este susţinută de USR şi, încă din primul moment, Ilie Bolojan, noul lider al PNL, a spus că o susţine necondiţionat în finala prezidenţială. Votul de duminică va spune dacă este posibilă o majoritate USR-PNL, cum a mai fost, dar cu PNL vioara întâi şi, la momentul respectiv, a fost nevoie de cele 5 procente ale UDMR ca să se ajungă la peste 50% din locurile din Parlament şi guvernul să ia votul de încredere.
2025 va fi un an complicat, pentru oricine va fi la guvernare. România trebuie să înceapă să scadă deficitul bugetar, adică veniturile la buget să crească mai repede decât cresc cheltuielile. După alegeri, cheltuielile sunt mari şi în creştere. De exemplu, partidele de la guvernare PSD-PNL au mărit cheltuiala cu pensiile cu 40% în 2024. Cea mai mare cheltuială se va reflecta în 2025, pentru că ultima majorare a fost în septembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 24% în ultimele 10 luni, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul trecut.
În aceeaşi vreme, veniturile cresc încet, pentru că economia gâfâie, aşa cum arată şi datele statistice, iar o bună parte din majorarea veniturilor la buget a venit pur şi simplu din creşterile de taxe. Pentru 2025 nu este clar cum va evolua economia, businessul, dacă piaţa externă se dezmorţeşte şi dacă economia creşte.
Ambele partide în discuţie, PNL şi USR, au promis că păstrează cota unică şi fie păstrează, fie chiar scad pragul pentru impozitarea microîntreprinderilor, spre exemplu. Într-un scenariu în care economia nu creşte, industria germană continuă să scadă şi economia zonei euro continuă să stagneze, creşterea veniturilor la buget ar putea să se facă numai printr-o colectare mai bună a taxelor, prin digitalizare, sau prin creşteri de taxe. Or, din experienţa ultimilor ani, îmbunătăţirea colectării nu a adus bani în plus şi veniturile din taxe au rămas la aceeaşi pondere în PIB de circa 27%, cea mai mică din Uniunea Europeană.
În concluzie, oricare guvern va veni, va fi într-o situaţie în care are cheltuieli mari cu salariile, cu pensiile şi angajamente de investiţii şi achiziţii militare. Datoria publică creşte şi, odată cu ea, creşte şi cheltuiala cu dobânzile. Economia încetineşte şi veniturile cresc greoi, dar deficitul bugetar va trebui să scadă, altfel costul de împrumut al României va creşte şi mai mult.
Studii:
♦ 2005 – Program de formare specializată a funcţiilor prefectorale – Institutul Naţional de Administraţie
♦ 2005 – Curs ENA – Franţa: Formation spécialisée a l’intention des cadres de l’administration préfectorale roumaine
♦ 1990 – 1993 Universitatea din Timişoara, Facultatea de Matematică
♦ 1988 – 1993 Institutul Politehnic Traian Vuia, Timişoara, Facultatea de Mecanică
♦ 1983 – 1987 Liceul de Matematică-Fizică Emanuil Gojdu, Oradea
Activitate profesională:
♦ 2020 – prezent, preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor
♦ 2008 – 2020, primar al municipiului Oradea
♦ 2007 – 2008, secretar general al Guvernului României
♦ 2005 – 2007, prefect jud. Bihor
♦ 2004 – 2005 consilier judeţean Bihor
♦ 1996 – 2004 consilier local Aleşd, jud. Bihor
Elena Lasconi (52 de ani), candidatul USR în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale:
♦ Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
♦ A lucrat aproape 25 de ani la PRO TV ca reporter, realizator şi moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer şi sales manager.
♦ A intrat în USR în anul 2018.
♦ A fost aleasă primar al municipiului Câmpulung Muscel pentru două mandate: unul în 2020, iar al doilea în 2024.
