♦ În România sunt 1,3 milioane de pacienţi cu diabet, cu 50% mai mulţi într-un deceniu. Aproape 4.000 dintre aceştia sunt copii de până la 14 ani ♦ Medic: „Pentru fiecare pacient cu diabet diagnosticat există încă unu nediagnosticat“ ♦ Nutriţionist: „Trei produse care pot duce la afecţiuni precum diabetul ar fi produsele de patiserie, produsele fast-food şi sucurile carbogazoase“ ♦ Piaţa românească este un „rai“ al consumului pentru toate cele trei categorii de produse ♦ O primă încercare de limitare a consumului de sucuri cu bule este introducerea accizei aplicate exclusiv băuturilor răcoritoare cu conţinut de zahăr ♦ Un prim rezultat al acestei accize este o scădere a pieţei de 5% în primul trimestru din 2024, urmată de un protest al producătorilor, care ameninţă cu reducerea investiţiilor şi restructurări ♦ Ce arată cifrele?
Alimentaţia proastă, stilul de viaţă agitat, lipsa sportului devin terenul propice pentru dezvoltarea unor boli cronice în rândul oamenilor, iar diabetul este un astfel de exemplu.
Datele statistice de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) indică o creştere de 50% a numărului de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 în perioada 2012-2021 – circa 1,3 milioane de pacienţi. Mai mult, aceeaşi cercetare prezintă o evoluţie dublă în acelaşi interval a acestei afecţiuni în rândul copiilor de până la 14 ani. Ce cred specialiştii?
„Pentru fiecare pacient cu diabet diagnosticat există încă unu care nu-i diagnosticat, pentru că diabetul de tip 2, care înseamnă 90-95% din numărul de diabetici, evoluează asimptomatic mult timp şi de multe ori e descoperit întâmplător. Deci părerea mea este că într-adevăr există o creştere reală pentru că a crescut procentul de obezitate la nivelul populaţiei şi există acest sindrom metabolic asociat“, a spus pentru ZF prof. dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Medicul a arătat că există şi o cauză genetică, frecvent pacienţi cu diabet de tip 2 având şi alţi membri în familie cu aceeaşi boală. În ultimul timp, a crescut şi posibilitatea de depistare mai eficientă a pacienţilor cu diabet, principalele motive fiind numărul de medici diabetologi mai mare şi dezvoltarea sectorului privat şi a clinicilor specializate.
Diabetul zaharat este o boală care apare atunci când glicemia este prea mare. În diabetul de tip 1 pacienţii sunt dependenţi de insulină, în vreme ce pacienţii cu diabet de tip 2 nu au nevoie de insulină pentru a supravieţui, ci pentru a-şi controla nivelul glicemiei.
„Problema principală după pandemie o vedem din cauza fluctuaţiilor de acumulare de grăsime. Sunt fluctuaţii de glicemie în pragul de prediabet. La o vârsă tânără sunt descoperite întâmplător, prevenţia nu există. Foarte mult vedem pacienţi cu prediabet, care înseamnă glicemie crescută, dar fără să aibă componente de diabet. Sunt fluctuaţii din care poţi vedea traseul care va urma dacă nu se iau măsuri de corecţie, în special pe partea de dietă şi mişcare“, a explicat Iuliana Filip, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, fondatoarea clinicii Novus Medical din Ploieşti.
În ceea ce priveşte diabetul de tip 1, nu există o cauză identificată pentru care apare şi se instalează mai ales în rândul copiilor.
„Aici există o creştere reală care e demonstrată în toată lumea, inclusiv în România, dar nu ştie nimeni din ce motiv. Poate să fie vorba de stresul social, e vorba şi de virusuri, au fost incriminate multe virusuri în declanşarea diabetului de tip 1“, a mai spus prof. dr. Cristian Serafinceanu.
Cum influenţează alimentaţia?
Ceea ce mâncăm, dar mai ales cât mâncăm reprezintă cheia în menţinerea unei stări de sănătate bună, cred specialiştii.
„La cabinet vin în special fete pe la 18 - 20 de ani care vin cu insulino-rezistenţă. Simptomele apar mult mai devreme, obezitatea este un factor determinant. Factorii care duc la apariţia diabetului sunt alimentaţia inadecvată, sedentarismul, lipsa sportului, a activităţii fizice“, spune Andreea Pavel, drd., nutriţionist dietetician, fondatoarea cabinetului Napoca Nutrition.
Prin alimentaţie se pot ameliora simptomele, mai ales în cazul tinerilor, mai spune Andreea Pavel.
Drumul unui pacient, adaugă ea, ar trebui să fie iniţial la un medic care să dea diagnostic în funcţie de analize, iar ulterior la nutriţionist pentru a urma un plan alimentar corect.
„Concomitent cu tratamentul medicamentos, trebuie să adopte o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată şi să crească nivelul de activitate fizică. În acelaşi timp, trebuie să-şi îmbunătăţească somnul, stilul de viaţă şi să înveţe să coabiteze cu stresul“, mai spune Andreea Pavel.
Dulciurile, „masa“ preferată a copiilor
Nouă din zece copii consumă dulciuri în fiecare zi şi doar 5 din 10 au la dispoziţie fructe proaspete, iar majoritatea (63%) petrec una-trei ore pe zi în aer liber, arată un studiu realizat anul trecut de Reveal Marketing Research despre stilul de viaţă al copiilor şi adolescenţilor români. Cei mai mulţi dintre copii consumă dulciuri o dată pe zi (59%), într-o măsură semnificativ mai mare adolescenţii între 13 şi 18 ani (65%), sau de
două-trei ori pe zi (30%). În ceea ce priveşte sucurile, jumătate dintre copii şi adolescenţi obşnuiesc să consume băuturi carbogazoase de câteva ori pe săptămână, dintre care 7% zilnic sau aproape zilnic. Cum era de aşteptat, adolescenţii între 13 şi 18 ani se diferenţiază printr-o frecvenţă mai mare de consum (66% vs. 50% total eşantion).
Lideri la consumul de pâine
România este, conform ultimelor date, cel mai mare consumator de pâine din Uniunea Europeană, consumul depăşind 70-80 de kilograme per capita. Explicaţia vine şi prin prisma preţului mic la pâine, datele Eurostat arătând că românii plătesc cel mai mic preţ pe pâine dintre membrii UE. Pe de altă parte, cea mai scumpă pâine este în Danemarca, Austria şi Luxemburg. Deşi pâinea „la un leu” s-a scumpit, industria pâinii rămâne cel mai important sector din industria alimentară, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de firme. În plus, piaţa s-a diversificat, iar „brutăriile” proprii ale hipermarketurilor au adus şi mai multe posibilităţi de consum, de la nenumărate chifle până la specialităţi de pâine. Tendinţa de consum în ultimii ani s-a conturat în jurul pâinii artizanale sau al produselor cu valoare adăugată aşa cum este cazul pâinilor din seminţe sau alte făinuri, nu doar cele albe.
În plus, s-au dezvoltat puternic şi patiseriile, astfel că vedem pe bulevardele oraşelor nu doar farmacii sau case de pariuri sportive, ci şi numeroase patiserii şi simigerii. De altfel, într-un clasament recent realizat de ZF cu topul celor mai mari jucători din piaţa de panificaţie se remarcă şi doi jucători activi în domeniul de patiserii sau simigerii şi anume Fornetti şi Tinervis, fiecare cu peste 100 de unităţi deschise. Dacă Fornetti era şi în 2016 prezentă în topul celor mai mari jucători, Tinervis a crescut puternic în ultimii ani, ajungând astăzi la 140 de unităţi doar în România şi deschizând prima unitate şi în Polonia. Tinervis deţine lanţul de simigerii LUCA, un lanţ românesc care funcţionează din 2010.
România, „raiul“ restaurantelor fast-food
Piaţa locală de fast-food este una fragmentată, dar are „de toate” - de la nume mari internaţionale care au intrat în România până la afaceri antreprenoriale mici, cum sunt shaormeriile, care s-au extins mai ales în oraşele mici, ocolite încă de brandurile internaţionale.
Din datele ZF, aproximativ 20-25% din încasările din piaţa de restaurante merg către localurile de tip fast-food. Din totalul de circa 20 mld. lei cât cheltuie românii în restaurante, 4-5 mld. lei ajung în conturile reţelelor de fast-food internaţionale şi locale, din estimările ZF.
Un român ajunge astfel să dea pentru fast-food unu din patru lei cheltuiţi în ospitalitate. Iar acest apetit pentru mâncarea de tip fast-food atrage atenţia şi marilor jucători internaţionali, care caută pieţe de extindere.
De exemplu, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză, fiind cel mai recent anunţ al unui astfel de jucător. El vine după ce în 2022 americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Anterior au intrat Burger King, în 2019 (revenire) şi Taco Bell, în 2017. Şi cifrele indică o creştere într-un ritm rapid, McDonald’s, liderul pieţei româneşti de restaurante având afaceri cu 18% mai mari în 2023 faţă de anul anterior, iar KFC, al doilea jucător, raportând 12% în plus de la un an la altul.
