Analiza de luni. Se aliniază planetele pentru energia României? Dincolo de verde, cu 2.400 MW posibili anul acesta, energia convenţională, gazul şi nuclearul, ridică prin companii unde statul este prezent sute de milioane de euro de la greii globali. Toată lumea pare că a priceput că securitatea energetică nu se poate juca după cum bate vântul

♦ În septembrie anul trecut, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, deţinut de stat, a realizat o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, atrăgând o cerere record de aproape 6 miliarde de euro. Această emisiune s-a clasat pe locul 5 la nivel mondial în 2024 în funcţie de raportul bid-to-cover (cererea faţă de ofertă) şi pe locul 1 în Europa Centrală şi de Est ♦ În vara aceasta, Electrica, jucător semnificativ pe piaţa locală de distribuţie şi frunizare de energie, a emis obligaţiuni verzi de 500 de milioane de euro, prima mişcare de acest tip din România ♦ Săptămâna trecută, Nuclearelectrica, producător de energie de stat cu o pondere de 20% în producţia internă de energie, a ridicat 620 de milioane de euro de la bănci pentru retehnologizarea U1 de la Cernavodă şi continuarea extinderii centralei nucleare cu U3 şi U4 ♦ Proiectul de 1.000 MW de stocare Tarniţa-Lăpuşteşti are pentru prima dată în 30 de ani contextul necesar pentru dezvoltare ♦ Iar peste toate acestea, se adaugă 2.400 MW de energie verde care se vor conecta anul acesta la sistem ♦ După decenii de blocaj, 2025 devine un an de dezvoltare fără precedent pentru energia României, cu două semnale extrem de importante: statul abandonează calitatea de spectator şi energia, indiferent dacă este verde sau convenţională, atrage banii băncilor.

Nuclearelectrica, operatorul cen­tralei de la Cernavodă, care asigură 20% din pro­duc­ţia de energie a României, prin intermediul Uni­tă­ţilor 1 şi 2, a anunţat săptămâna tre­cută semnarea a două acorduri de finanţare cu JP Morgan SE pentru două dintre proiectele energetice strategice ale Ro­mâ­niei: pro­iectul de reteh­nologizare a Unităţii 1 a CNE Cerna­vodă şi pro­iectul Unită­ţilor 3 şi 4 ale CNE Cerna­vo­dă. Uni­ta­tea 1 de la Cernavodă va fi scoasă din funcţiu­ne în 2027, după 30 de ani de ex­ploatare, şi lasă un gol de 700 MW în bandă pe care siste­mul energetic local trebuie să îl acopere în anii care au mai rămas până la acel moment. Costul total se ridică la 3,8 mld. euro pentru retehnologizare, iar o parte din sumă a fost atrasă săptămâna trecută.

Astfel, sindicatul este format din urmă­toarele bănci (în ordine alfabetică): Banca Comercială Română SA, Banca Transilva­nia S.A., BRD Groupe Société Générale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala România, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucureşti, UniCredit Bank SA şi JP Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanţarea proiectului de retehnologizare a Unităţii 1. În acest caz suma este de 540 mil. euro.