♦ Ultima extindere a aeroportului a fost finalizată în 2011, când a fost deschis un nou terminal. La acea vreme, Otopeniul avea doar 5 milioane de pasageri, faţă de 15 milioane în prezent ♦ Aeroportul din Iaşi, cu 2,3 milioane de pasageri, are în prezent o suprafaţă aproape similară cu cea a Otopeniului.
A venit sezonul turistic, iar problemele pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni se ţin lanţ. De la defectarea aerului condiţionat, din cauza căruia oamenii îşi aşteptau avioanele la circa 35 de grade, până la stricarea benzilor de bagaje sau a scărilor rulante, Otopeniul pare a fi la terapie intensivă, unde îi cedează rând pe rând organele. La toate acestea se adaugă şi aglomeraţia specifică sezonului estival, unde întârzierile curselor aeriene au devenit noua normalitate.
„Când vezi oameni în vârstă, cu baston, urcând pe scările rulante care nu funcţionează într-un aeroport înţelegi că situaţia este la un pas de colaps. Am ajuns luni seara, pe 1 iulie, pe Otopeni, iar senzaţia pe care am simţit-o era de haos: aglomeraţie, căldură sufocantă, scări rulante care nu funcţionează, sala neîncăpătoare pentru călătorii care îşi aşteaptă bagajele de cală“, spune Andrei, care a revenit în ţară din Germania cu un zbor, întârziat şi el.
Aeroportul pare gâtuit de propria creştere, care însă nu este una surprinzătoare, ci a fost prevăzută încă din 2008 în mai toate studiile de fezabilitate care au însoţit hârtii ale autorităţilor privind importanţa extinderii aeroportului.
Ultima extindere a aeroportului a fost finalizată în 2011, când a fost deschis un nou terminal.
La acea vreme, Otopeniul avea doar 5 milioane de pasageri.
De atunci şi până în 2023, numărul pasagerilor aproape s-a triplat, în timp ce infrastructura aeroportuară a rămas aceeaşi.
Aeroportul Otopeni este cel mai mare din ţară după numărul de pasageri, anul trecut a fost tranzitat de 14,6 milioane de pasageri, însă se află la coadă când vine vorba de investiţii. În timp ce multe dintre aeroporturile din ţară au fost modernizate şi extinse, Otopeniul se îneacă în propria creştere.
Aeroporturile din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi altele s-au modernizat, s-au extins, iar numărul pasagerilor care tranzitează aceste aeroporturi este chiar şi de 15 ori mai mic faţă de cel înregistrat pe Otopeni. Spre exemplu, aeroportul din Iaşi, care a avut anul trecut 2,3 milioane de pasageri, a finalizat în acest an lucrările la noul terminal, ceea ce a mărit suprafaţă totală a aeroportului la 34.000 de metri pătraţi.
Aeroportul Otopeni, cu un număr de pasageri de şapte ori mai mare, are o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi.
Asociaţia Aeroporturilor din România estimează că până în 2040 traficul aerian ar urma să crească la 50 de milioane de pasageri, ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare a traficului aerian actual. O bună parte din această creştere urmează să fie susţinută de aeroportul Otopeni, însă în timp ce alte aeroporturi din ţară se pregătesc pentru această creştere, Otopeniul abia dacă mai face faţă actualului trafic aerian.
Ultima extindere a aeroportului Otopeni a fost în 2011, când a fost construit un nou terminal, cu o suprafaţă de 16.600 metri pătraţi şi 24 de porţi de îmbarcare, care a presupus o investiţie de 60 milioane euro, finanţarea fiind asigurată din sursele proprii ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti şi din credite interne.
De atunci şi până în prezent, Otopeniul nu a mai avut lucrări majore de modernizare sau de extindere.
Există un plan pentru construirea unui nou terminal şi modernizarea aeroportului, însă doar pe hârtie.
Ziarul Financiar a trimis solicitări la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care administrează aeroportul Otopeni, şi la Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află compania care controlează aeroporturile din Bucureşti, pentru a afla în ce stadiu se află extinderea şi modernizarea Otopeniului şi cine este responsabil pentru starea în care se află aeroportul. Până la închiderea acestei ediţii, cele două entităţi nu au revenit cu un răspuns.
În 2018, a fost dată o Hotărâre de Guvern care prevedea extinderea aeroportului Otopeni, însă nici şase ani mai târziu lucrările nu au început.
În ultimii ani, aeroportul a mai investit în mici lucrări de modernizare sau schimbare a unor elemente din aeroport care erau absolut necesare, însă nimic major.
Planurile de investiţii pentru Otopeni sunt momentan doar pe hârtie. Cel mai mare aeroport din ţară are un program amplu de investiţii, cel puţin pe hârtie, care prevede extinderea platformei de staţionare pentru avioane, modernizarea căilor de rulare a avioanelor, locuri noi de parcare cu staţii de încărcare electrică, modernizarea terminalelor şi a benzilor de bagaje la plecări şi chiar un parc fotovoltaic. Modernizarea benzilor de bagaje ar urma să fie gata anul acesta, restul investiţiilor încă nu au un termen clar de finalizare.
În planul de investiţii este prevăzută creşterea capacităţii de parcare a aeronavelor, o altă problemă cu care se confruntă aeroportul. În timp ce locurile de parcare a aeronavelor sunt insuficiente, patru avioane Blue Air încă îşi găsesc locul pe Aeroportul Otopeni, deşi această companie nu mai operează zboruri din 2022.
Multe dintre aeroporturile care s-au extins şi modernizat în România au accesat fonduri europene, fiind eligibile pentru că se încadrează la categoria aeroporturilor cu mai puţin de 10 milioane de pasageri. Otopeniul nu este eligibil pentru a accesa fonduri europene. Totuşi, în ultimii zece ani, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, a avut un profit net cumulat de 2,3 miliarde lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Ministerului de Finanţe. Banii nu au fost reinvestiţi aşa cum poate observa orice pasager care ajunge în Otopeni, ci au ajuns la bugetul de stat.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti este deţinută în proporţie de 80% de statul român prin intermediul Ministerului Transporturilor şi 20% de Fondul Proprietatea. Fondul Proprietatea consideră că este necesară construirea unui terminal nou la Aeroportul Otopeni în contextul estimării de dublare a numărului de pasageri până în 2040, astfel că o posibilă finanîare pentru această investiîie cuprinsă între 500 şi 1 mld. euro poate veni prin listarea la BVB.
Înainte de începerea campaniei electorale, Marcel Ciolacu, premierul României, alături de alţi oficiali români au mers în Emiratele Arabe Unite, pentru încheierea unui parteneriat strategic comercial. Marcel Ciolacu a anunţat în luna aprilie a acestui an că discuţiile de la Abu Dhabi au vizat şi extinderea şi modernizarea Aeroportului Otopeni, printre multe altele. Declaraţiile politicienilor au rămas însă la stadiul de vorbe, fără să existe, până în acest moment, acţiuni clare.
Până la găsirea unei surse potrivite de finanţare, crearea unei strategii, a unui plan şi a unui studiu, aeroportul Otopeni pare să se apropie de colaps. În timp ce toată infrastructura din jurul aeroportului, metrou, tren, autostradă se dezvoltă pentru a asigura o conectivitate bună cu terminalul, Otopeniul se uită la cum se schimbă peisajul din jur, în timp ce aeroportul rămâne la fel.
Cum răspunde Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, administratorul aeroportului Otopeni, cu privire la investiţia de 1 mld. euro şi la gestionarea profitului înregistrat de companie?
„La AIHCB au fost definitivate de curând lucrările aferente investiţiei - Sistematizare suprafeţe de mişcare şi conformare cu Reg. UE 139/2014. Astfel, au suferit modernizări căile de rulare Quebec, November, Victor, Whiskey, în privinţa structurilor rutiere aeroportuare, balizaj, canalizare pluvială.
Consiliul de administraţie al CNAB urmează să decidă în cel mai scurt timp asupra modalităţii de implementare a investiţiei. Lucrările vor demara imediat după finalizarea proiectului tehnic de execuţie şi eliberarea autorizaţiei de construire.
Disfuncţionalităţile punctuale apărute au fost şi sunt remediate operativ. Da, este nevoie de modernizarea echipamentelor, instalaţiilor/sistemelor aeroportuare.
În perioada 2014-2023, CNAB a realizat un profit net de repartizat de 2,1 miliarde lei. Din această sumă, aproximativ 80% au fost repartizate şi plătite dividende către acţionari, conform hotărârilor AGA şi OG 64/2001, privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome. În perioada 2017-2019 au fost plătite către bugetul de stat dividende suplimentare în valoare de 421 milioane lei, conform OUG 114/2018 şi OUG 29/2017, din rezervele companiei.
Restul de 20% din profitul de repartizat, împreună cu amortizarea, au constituit sursă proprie de finanţare pentru investiţii (totalizând 1,6 mld. lei) din care au fost plătite investiţii şi dotări pentru modernizarea facilităţilor aeroportuare (aproximativ 78%), restul de 22% înregistrându-se ca rezerve.
În perioada următoare vor demara lucrările de modernizare a terminalelor vechi, ce vor consta în reabilitarea integrală a instalaţiilor de climatizare, instalaţiilor de detecţie incendiu, instalaţiilor de iluminat precum şi a finisajelor. Investiţia se află în stadiu final de evaluare a ofertelor de lucrări. Totodată, la AIHCB a fost demarat cel mai amplu program de dezoltare, respectiv Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare. Acesta constă în construirea unui nou terminal, noi căi de rulare şi platforme de parcare acronave, parcări auto, turn de control precum şi alte construcţii pentru asigurarea facilităţilor cu specific aeroportuar.“
Cronologia investiţiilor la aeroportul Henri Coandă
2008
Ce vizau planurile din 2008 pentru aeroportul din Otopeni
Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la aeroportul Henri Coandă viza investiţii de 450 mil. euro până în 2013-2014, iar planul era ca aeroportul să se întindă în următorii 12 ani pe o suprafaţă de 1.400 de hectare, dublu faţă de cea din 2008, potrivit declaraţiilor de la acea vreme realizate de oficialii aeroportului. Compania ce administrează aeroportul Henri Coandă îşi propunea o extindere masivă a capacităţii până în 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, potrivit declaraţiilor realizate în acel an de oficialii aeroportului.
2011
Un nou terminal de pasageri cu 60 mil. euro
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a construit un nou terminal de pasageri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni, care a implicat investiţii de 60 mil. euro şi a adus în plus 8 porţi de îmbarcare, care s-au adăugat la cele 9 câte avea vechiul terminal, 52 de ghişee de check in (care s-au adăugat la cele 52 existente) şi 9 pasarele de îmbarcare/debarcare, faţă de doar 5 în trecut. De asemenea, suprafaţa construită s-a triplat, de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi. Noul terminal a venit ca o extindere a vechiulu terminal. Compania a finanţat lucrările de 60 de milioane de euro de la al doilea terminal de la Otopeni atât din surse proprii, cât şi din credite interne.
2018
Ce arată HG nr. 655/29.08.2018: 1 mld. euro investiţii şi exproprieri masive
Datele din HG din 2018 arată că obiectivul principal era construirea unui nou terminal de pasageri şi a infrastructurii aeroportuare asociate acestuia, noi căi de rulare şi platforme pentru aeronave şi infrastructura aeroportuară asociată acestora. În zona de est planul era să se dezvolte infrastructura nouă de acces la aeroport. Mai exact obictivele de investiţii prevăzute erau: un nou terminal, sistem căi rulare, parcări, drumuri de acces, platformă şi construcţii auxiliare (centru tehnic, atelier pentru reparaţii, hală echipamente handling). Astfel că în HG se stipula realizarea de achiziţii de terenuri necesare realizării obiectivului de investiţii aprobat şi scoaterea acestora din circuitul agricol (dacă est cazul). Era prevăzută dezvoltarea infrastructurii de transport terestru pentru asigurarea accesului în zona de est a Aeroportului Henri Coandă-Bucureşti. De atunci era în plan legarea aeroportului de Bucureşti prin linia de cale ferată dar şi cu o linie de metrou
2019
Finalizare sistem perimetral de securitate - 488.000 lei
2020
Reabilitare şi refuncţionalizare interioare corp A, B - 146.000 lei
Reparaţii la infrastructura rutieră şi pietonală aferentă estacadei (terminal sosiri) şi a pasarelelor de acces în parcarea sosiri etaj 1 - 212 mil. lei
Reabilitare cale de rulare Delta - 27,9 mil.lei
Extindere spre nord a platformei nr. 1 de staţionare a aeronavelor la AIHCB - execuţie plus expertiză tehnică - 4,1 mil. lei
2021
Lucrări de construcţii remiza de pompieri şi rezerva de apă - 58.000 lei
Modernizare iluminat drumuri publice - 55.000 lei
Investiţii realizate la imobilizările corporale existente - 200.000 lei
2022
Centru de instruire şi centru de criză AICHB - 106.000 lei
Înlocuire ascensoare plecări, sosiri şi finger AIHCB (proiectare şi execuţie) - 1,8 mil. lei
Modernizare turn/dispecerat - 83.000 lei
Reabilitare grupuri sanitare din zona publică a terminalului de plecări (vechi), finger (vechi), sosiri - 85.000 lei
2023
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a terminat lucrările de modernizare a echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri al aeroportului internaţional Henri Coand. Valoarea investiţiei a fost de 15 mil. lei.
Sursa: programul de investiţii şi declaraţii anterioare ale oficialilor aeroportului
