♦ În 2020, Adrian Oros, ministru al agriculturii la acel moment, a spus că prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă se vor face opt depozite regionale de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti cu 750 mil. euro, bani pe care România i-a pierdut ♦ Petre Daea, care a revenit la minister în 2022, a promis că va găsi bani şi se vor face. Chiar şi Adrian Chesnoiu, care l-a urmat pentru puţin timp, a declarat că susţine legumicultorii în acest sens ♦ În 2023, Florin Barbu a promis că o să construiască 15 depozite regionale în principalele zone legumicole din ţară. În 2024, încă nu s-a început construcţia lor ♦ În cei cinci ani, inclusiv 2024, importurile de fructe şi legume se ridică la 6,5 mld. euro ♦ Producătorii încă speră că promisiunile vor fi respectate, dar care va fi termenul final şi costul lor pentru fiecare român?
Depozitele regionale promise rămân doar vorbe, la patru ani distanţă de la promisiunea că vor fi făcute cu bani din PNRR, pentru a reduce deficitul comercial cu alimente, unde fructele şi legumele ocupă a doua poziţie. România a pierdut finanţarea de 750 de milioane de euro de la UE pentru ele şi nu a găsit alte surse de finanţare. În schimb, a continuat să importe şi a plătit 6,5 miliarde de euro pe fructe şi legume din momentul promisiunilor până în 2024, conform calculelor ZF bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică.
„Cu greu reuşim să vindem către supermarketuri, pentru că aşteptările lor s-au dus departe. Ne-am fi dorit să vindem legumele sub brandul Casei de Comerţ Unirea, să vedem la raft cartofi din bazinul legumicol Lunguleţu. Însă, nu a fost nici până acum creat depozitul promis de colectare a produselor locale. În lipsa lui, producătorii vând cartofii cu 1,5-1,6 lei/kg la diverşi comercianţi, iar la raft sunt 3-4 lei/kg“, spune Ionuţ Lăscaie, preşedintele Cooperativei Agricole de la Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, formată din circa 900 de producători, majoritatea de mici dimensiuni.
