Analiza de luni. Greşeala strategică pe care România a evitat-o: cum a evoluat industria nucleară europeană în ultimii 30 de ani şi care sunt şansele României de a-şi relansa acest domeniu? „Nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear. Este cazul Germaniei, care a închis o industrie nucleară pentru a rămâne în bătaia soarelui şi a vântului“

♦ Energia nucleară a devenit, mai ales în contextul conflictului din Iran, subiectul principal pe agenda europeană, dar lucrul care încă lipseşte este un plan clar de finanţare pentru revenirea acestei industrii ♦ Circa 20% din energia produsă de România vin de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare de la Doiceşti este cel mai avansat la nivel european ♦ Specialiştii din industrie sunt mai optimişti ca niciodată, dar acest optimism trebuie dublat de scheme de finanţare clare pentru energia nucleară, acolo unde proiectele nu au fost istoric niciodată livrate în grafic sau în buget.

Energia nucleară a fost unul din­tre principalele subiecte la e­di­ţia de anul acesta a ZF Power Summit 2026. Conferin­ţa ZF Power Summit, ajunsă deja la a 15-a ediţie, a avut loc în perioada 23-25 februarie în Bucureşti şi a reunit circa 80 de speakeri naţionali şi internaţionali în jurul celor mai fierbinţi teme din energie.

Datele sunt clare. Dacă în 1990 la nivel european o treime din producţia de energie ve­nea din centralele nucleare, anul acesta pon­derea s-a redus la 15% după decizia istorică a Germania de a închide centralele nu­cleare luată în 2011, în contextul dezastru­lui de la Fukushima. La acel moment, Ger­mania era clientul premium al gazului rusesc, iar decizia sa din 2011 a alimentat depen­den­ţa blocului european de importurile din Rusia şi este văzută acum ca o eroare strategică.

După două războaie însă, Comisia Euro­peană a început să privească cu alţi ochi e­ner­gia nucleară, lucru perfect vizibil din dis­cur­sul livrat săptămâna trecută de preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.