♦ Casa de Sănătate a decontat anul trecut 1,7 mld. de lei pentru investigaţiile paraclinice (analize medicale, ecografii, radiografii, altele). Cifra de afaceri totală a jucătorilor din paraclinic (cod CAEN 8690) se ridica anul trecut la 3,6 mld. lei, deci circa 2 mld. lei sunt bani din buzunarul pacienţilor ♦ Nu există transparenţă, iar pacienţii nu ştiu ce laboratoare mai au fonduri de la o lună la alta. CNAS nu are un site sau un call-center în care pacienţii să vadă în timp real alocările disponibile pe fiecare laborator ♦ Pentru un set uzual de analize de sânge, un pacient trebuie să scoată din buzunar cel puţin 400 de lei, pentru că plafoanele pe bilet de trimitere se termină în primele zile ale lunii.
Numărul laboratoarelor medicale (publice şi private) a depăşit 4.600 de unităţi anul trecut, acesta fiind un sector care a cunoscut o efervescenţă pe care puţine domenii au avut-o în ultimii ani. Cifrele arată că în ultimii zece ani reţeaua de laboratoare a crescut cu 1.257 de unităţi pe piaţa locală, cele mai multe fiind investiţii private.
Paradoxal însă, accesul pacienţilor cu bilet de trimitere nu a ţinut pasul cu dezvoltarea reţelei de laboratoare, iar cei care au nevoie să îşi facă aceste analize trebuie să scoată bani din buzunar pentru că plafoanele pentru analizele cu bilet de trimitere se epuizează în continuare în primele zile ale lunii.
Cine şi cum decide câţi bani primesc laboratoarele pentru analize medicale pe bilet de trimitere? Primesc două laboratoare identice din punctul de vedere al dotării tehnice şi al personalului acelaşi plafon? De ce nu există un call-center la CNAS pentru ca pacienţii să fie îndrumaţi către laboratoarele care au fonduri? Casa nu a răspuns solicitării ZF.
