Analiza de luni. Proximitatea modernă, o piaţă de 2-3 mld. euro, este astăzi terenul de luptă al majorităţii retailerilor internaţionali, însă printre pionieri se numără un antreprenor român. De ce a eşuat Dinu Patriciu cu Mic.Ro acolo unde astăzi „înfloresc“ Shop&Go sau LaDoiPaşi?

♦ Practic, Mic.Ro a fost gândit în urmă cu 15 ani pe un model similar cu cel pe care METRO l-a aplicat ulterior şi pe baza căruia a construit franciza LaDoiPaşi, care are astăzi 2.400 de magazine ♦ Tot în franciză sau într-un model similar s-au dezvoltat, cel puţin parţial, şi Profi, Mega Image, Auchan şi Carrefour pe segmentul de proximitate. Acelaşi model (contract de management) îl aplică şi reţeaua Froo ♦ Aceste concepte au la bază tradiţionalul magazin de la parterul blocului sau de la colţul străzii, însă ele sunt aduse în prezent ca design şi portofoliu de produse, beneficiind totodată de notorietatea brandurilor sub care sunt operate şi de bugetele de marketing pe măsură ♦ Spre comparaţie, în România mai există doar circa 50.000 de magazine tradiţionale, de trei ori mai puţine decât acum trei decenii, iar cele mai multe sunt în rural şi urbanul mic, acolo unde proximitatea modernă nu a ajuns. Încă.

„Vrem ca oamenii să mear­gă mai rar la hipermar­keturi, odată pe lună cel mult, şi să vină în pa­puci în magazinele de la colţul blocului.“ Această declaraţie da­tează de aproape 15 ani şi îi aparţine lui Dinu Patriciu, care la momentul acela îşi anunţa planul de a dezvolta sub brandul Mic.Ro o reţea de mii de mici magazine de proxi­mi­tate, care să amintească de fostele chioşcuri, dar să vină cu o notă de modernism.

Planul său grandios a părut că prinde rapid contur, însă pe cât de repede s-au deschis primele 800 de unităţi, pe atât de repede s-au şi închis. Iar după doar doi ani brandul a dispărut din piaţă, iar la scurtă vreme după, businessul a intrat în faliment.

De ce a eşuat Dinu Patriciu cu Mic.Ro acolo unde astăzi „înfloresc“ Shop&Go sau LaDoiPaşi?

O piaţă pe val

Retailul de proximitate modernă adună astăzi peste 1.500 de magazine sub branduri precum Shop & GO (concept al Mega Image), Profi (mai puţin cele de mari dimensiuni), MyAuchan, Carrefour Express şi, mai nou, Froo (numele folosit în România de polonezii de la Zabka). Lor li se adaugă şi cele peste 2.400 de unităţi LaDoiPaşi, o reţea dezvoltată de germanii de la METRO, ce cu­prin­de magazine operate în sistem de franciză de antreprenorii locali.

În total, aceste businessuri adună vânzări anuale de 2-3 mld. euro, conform estimărilor ZF, iar cifrele continuă să crească.

Aşadar, acesta este, alături de discount, segmentul din comerţul alimentar cu cea mai mare efervescenţă, cu cea mai alertă expan­siune, cu cel mai înalt interes din partea actorilor deja existenţi şi a altora noi. Spre exemplu, în acest an, polonezii de la Zabka au intrat oficial în retailul autohton, deschi­zând primele spaţii din România sub brandul Froo.

Magazinele au, în me­die, 50-70 mp. Ele vând în special produse de consum imediat, ţinta fiind clientul tânăr din mediul urban. Astfel, retailerul a intrat pe terenul de „luptă“ al Profi, Me­ga Image (cu concep­tul Shop&GO), Carre­four Express şi LaDoiPaşi.

Cum a început?

Fiecare dintre aceste concepte are o istorie pe plan autohton, unele datând de mai bine de 10 ani.

Totuşi, istoria acestui canal a început să se scrie acum chiar mai multă vreme, printre pionieri numărându-se un concept 100% românesc – Mic.Ro, imaginat de antrepre­norul Dinu Patriciu.

Aceste unităţi, ce erau gândite să fie succesoarele magazinelor tradiţionale „de cartier“, au dispărut între timp, însă Patriciu a fost cel care a anticipat ceea ce avea să devină proximitatea modernă - motorul expansiunii în comerţul alimen­tar -, iar asta într-o eră în care hipermarketul era în continuare la putere. Tot an­treprenorul a pariat în acea eră şi pe dis­count (cu re­ţeaua MiniMax Discount), un alt format câştigător astăzi în România şi, de altfel, în întreaga lume.

Businessurile de retail ale lui Patriciu au dis­părut din piaţă încă din 2012-2013, când şi-au cerut insolvenţa, iar a­poi au intrat în fali­ment. Însă ele au des­chis porţile pentru ce­ea ce s-a dovedit ulte­rior a fi două dintre cele mai importante canale de vânzări pentru retail.

O luptă tot mai aprigă

De altfel, comerţul de proximitate mo­dernă este cel mai concurenţial segment de vânzări ca număr de jucători, aici activând atât reţele care sunt cunoscute pentru magazinele lor mici (Profi sau Mega Image), cât şi altele care au dez­voltat aceste formate ulterior, după ce iniţial avuseseră hiper­marketuri în portofoliu (Carre­four, Auchan).

Într-o eră în care timpul în­seamnă bani, oamenii caută maga­zine care să le fie în drum, care să le fie aproape de casă ori de birou, de unde să îşi poată cumpăra fie alimente de consum imediat, fie bunuri de imediată necesitate. Pentru o pâine sau o sticlă de lapte, românii (dar nu doar ei, ci oamenii din toată lumea dezvoltată) nu mai vor să parcurgă o distanţă prea mare sau să piardă timp într-un magazin de mari dimensiuni, chiar dacă asta înseamnă că plătesc suplimentar.

„Am studiat ani de zile piaţa din Ro­mâ­nia. Vedem ce se întâmplă, vedem schimbă­rile sociale“, spunea recent Anna Grabowska, CEO al Zabka International şi vicepreşe­dinte şi membru în boardul grupului. Ea adăuga că pentru clienţii compa­niei contează mai mult proximitatea decât preţul. Mai exact, 30% din­tre oameni sunt dispuşi să plă­tească mai mult pentru proxi­mi­tate. Nu oferea însă cifre referitoa­re la cât de mult.

Cum a apărut Mic.Ro?

În urmă cu 10-15 ani, cel puţin pe plan local, hiper­mar­keturile erau în conti­nua­re cele care făceau legea în comerţul alimentar. Ele erau văzute aproape ca nişte „obiective turistice“, musai de vizitat. Erau destinaţii de week­end unde românii petreceau ore în şir umplându-şi coşurile cu produsele necesare pentru săptămâna ce urma.

La acel moment, proximitatea era repre­zentată de magazinele din comerţul tradiţio­nal, al căror număr scădea şi continuă să scadă şi astăzi. Şi totuşi, apăreau şi primele iniţiative moderne.

Dinu Patriciu, omul de afaceri autohton care de­ve­nise miliardar în euro din petrol, a început în vara lui 2010 să lucreze la lansarea pe piaţă a pri­mei francize româ­neşti din comerţul ali­men­tar. El spunea atunci că va duce reţeaua de chioşcuri Mic.Ro la 2.000-3.000 de unităţi.

Patriciu anunţa că vrea să facă front co­mun cu micii buticari pentru a intra puternic în cartierele din oraşele mari, pe o piaţă pe care ofensiva lanţurilor străine de supermar­keturi şi hipermarketuri şi condiţiile neatrac­tive de creditare închid anual câteva mii de magazine mici de bloc.

„Aventura de afaceri pe care o pornim acum are scopul de a distruge retailul mo­dern, cel care nu face altceva decât să dis­tru­gă ţesutul urban. Vrem ca oamenii să meargă mai rar la hipermarketuri, odată pe lună cel mult, şi să vină în papuci în maga­zinele de la colţul blocului“, spunea Patriciu la începutu­rile businessului. În momentul de vârf al busi­nessului, Mic.Ro număra circa 800 de unităţi. În 2012 însă, mai mulţi furnizori ai reţelei de maga­zine au anunţat că nu mai livrează marfă către lanţul de băcănii deoarece nu au fost plătiţi. A urmat apoi insolvenţa, inchi­derea magazinelor şi falimentul.

Un punct de pornire

Modelul de business a fost însă unul in­spi­rat. Practic, Mic.Ro era construit pe un model similar cu cel pe care METRO l-a aplicat ulterior şi pe baza căruia a construit franciza LaDoiPaşi, care astăzi are 2.400 de magazine. Tot în franciză sau într-un mod similar (contract de management) s-au dezvoltat, cel puţin parţial, şi Profi, Mega Image şi Carrefour. Acelaşi model (contract de management) îl aplică şi reţeaua Froo.

Iar dezvoltarea în segment nu se opreşte aici. Mai mult, lupta se ascute, cel mai recent exemplu fiind cel al METRO, care a lansat un concept LaDoiPaşi dedicat zonei urbane.

Deja sunt deschise 30 de magazine LaDoiPaşi Extra, toate în Capitală. Situate în zone urbane dense, aceste unităţi au su­prafeţe cuprinse între 60 şi 200 mp şi propun produse alimentare şi nonalimentare, cu focus pe soluţii tip ready-to-eat, ready-to-go, ready-to-cook.

Decizia METRO de a lansa un concept pentru zona urbană, în frunte cu Bucureştiul, vine în contextul în care Capitala este cea mai puternică piaţă de retail, consumatorii de aici având o putere de cumpărare mult peste medie.

Totodată, locuitorii din Bucureşti se orientează tot mai mult către anumite formate şi anume proximitate modernă şi discount. Tot pe urban pariase iniţial şi Mic.Ro.

„În termeni de formate, vedem o orientare a oamenilor către proximitate şi discount. Era hipermarketului a apus, iar jucătorii din domeniu trebuie să găsească o adaptare a acestor magazine mari“, spunea recent Adrian Ariciu, la momentul respectiv CEO al businessului METRO în România. Între timp el a fost promovat într-o funcţie regională - vice-preşedinte executiv pentru Europa de Est.

Rămâne de văzut ce formate de proximitate şi ce branduri vor avea priză la public şi în ce măsură preferinţele consumatorilor vor rămâne neschimbate.

Unde merg românii la shopping?

Magazinele de discount au devenit anul trecut principala destinaţie de cumpărături a românilor, depăşind în premieră hipermarketurile, unităţi de mii de metri pătraţi, cu zeci de mii de articole la raft, arată datele studiului Consumer Panel Services GfK România. Această schimbare a venit în contextul în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, dat fiind că inflaţia record din 2022 şi 2023 le-a redus puterea de cumpărare.

Astfel, magazinele de discount, cunoscute pentru politica preţurilor mici, au ajuns să aibă 27% cotă de piaţă în valoare, cu două puncte procentual mai mult decât în 2022. Mai exact, mai bine de un sfert din banii cheltuiţi de români pe bunuri de larg consum au fost lăsaţi la casele de marcat ale acestor reteţele.

Aceste magazine au mâncat în special din cota de piaţă a hipermarketurilor (format care de ceva vreme pierde teren, şi nu doar local, ci global), a supermarketurilor şi a comerţului tradiţional.

În 2023, gospodăriile din România au avut un comportament de cumpărare mai calculat. Oamenii au făcut achiziţii mai dese, dar în mare parte coşurile de cumpărături au fost mai mici (ca număr de produse sau volum). Acest lucru favorizează canalul de proximitate modernă, care deşi are preţuri peste medie, reuşeşte să se menţină în preferinţele consumatorilor care caută astfel să scutească timp, mai arată analiza Consumer Panel Services GfK România.

În 2023, acest canal şi-a menţinut cota de piaţă la 5%, însă actorii din domeniu spun că ea va creşte dat fiind că în ziua de astăzi timpul înseamnă bani.