♦ Datele Eurostat arată că România s-a aflat în 2021 pe ultimele locuri în ceea ce priveşte procentul de colectare a deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice, cu 31,7% din totalul echipamentelor puse pe piaţă. Începând cu 2021 ţinta este de a ajunge la 65%. Ce soluţii sunt?
Reciclarea electrocasnicelor mari nu este la îndemână la fel ca în cazul hârtiei sau plasticului, astfel că puţini ştiu ce soluţii au la îndemână pentru ca echipamente uzate sau care nu mai funcţionează precum maşini de spălat, frigidere sau uscătoare de haine să ajungă în spaţii dedicate depozitării unor astfel de produse şi mai departe către firme care se ocupă să le dezmembreze şi să recicleze componentele.
„Am o maşină de spălat rufe care nu mai funcţionează. Dacă o duc la un centru de colectare a fierului vechi, primesc 50 de lei pe ea, în condiţiile în care sunt nevoit acum să plătesc poate 2.000 de lei pe o maşină de spălat nouă. Dar altfel, nu ştiu unde să o duc“, spune Constantin, un tânăr din Câmpina care era în căutarea unui loc unde poate să ducă maşina de spălat vase uzată. Iar cazul lui nu este singular, mai ales că nu există un „tomberon“ dedicat acestui tip de deşeu. Iar mai departe, lipsa de informare în ceea ce priveşte colectarea echipamentelor mari sau alegerea „fierului vechi“ ca soluţie la îndemână se vede şi în procentul colectării deşeurilor.
Astfel, România s-a clasat în 2021 (ultimele date disponibile) pe ultimele locuri în ceea ce priveşte procentul de colectare a deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice, cu 31,7%, conform datelor Eurostat.
Pe de altă parte, Bulgaria şi-a depăşit ţinta de 65%, în timp ce Slovacia a atins această ţintă, conform datelor de la biroul de statistică european. Procente mai mari în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor din electronice şi electrocasnice au avut Irlanda (63,8%), Letonia (60,2%) şi Finlanda (57,5%). Însă, ţinta de colectare a 65% din deşeurile care reprezintă echipamente electrice şi electronice (DEEE) în România în următorii ani este mai degrabă nerealistă, ţinând cont că, până acum, pe plan local, nu au fost atinse niciodată ţintele propuse pe această categorie de deşeu, era o remarcă din raportul „The Future of Recycling in Romania in the European Context“, realizat de compania de consultanţă Roland Berger.
Cel mai realist scenariu este cel în care România va colecta între 50% şi 60% din deşeurile de tip DEEE până în 2026, pornind de la premisa că „presiunea reglementărilor va accelera procesele de colectare“, conform studiului.
Unde ducem electrocasnicele vechi?
Una dintre soluţiile la îndemână pentru români de a duce electrocasnicele vechi o reprezintă campaniile anuale organizate în marile oraşe în principal şi de firmele de salubrizare. Însă, în afara acestor campanii, sunt câteva iniţiative care aduc în prim plan companiile care se ocupă de colectarea acestor obiecte. De exemplu, ING Bank România şi Harta Reciclării au creat o hartă interactivă cu operatorii desemnaţi cu colectarea obiectelor voluminoase pentru toate judeţele ţării. Dacă ne uităm de exemplu la Bucureşti, Romprest, în sectorul 1, colectează deşeurile voluminoase, inclusiv deşeuri de echipamente electrice şi electronice mari (frigidere, maşini de spălat etc.), colectează gratuit în a doua duminică a fiecărei luni, cu programare în prealabil. În sectorul 3 Direcţia Generală de Salubritate Sector 3, colectează deşeurile voluminoase gratuit, o dată pe lună, în limita a 2,5 metri cubi. Pentru cantităţile care depăşesc 2,5 metri cubi, este necesară încheierea unui contract, costul fiind de 189 lei/tonă pentru surplus.
În sectorul 5, ridicarea gratuită a deşeurilor voluminoase are loc în ultima sâmbătă a lunii, cu programare până în ultima vineri a lunii. Deşeurile pot fi ridicate şi contra cost, după trimiterea unui e-mail pentru a primi lista de preţuri în funcţie de volumul şi tipul acestora. Astfel, în funcţie de sector, bucureştenii au la îndemână predarea acestor deşeuri inclusiv la operatorii de salubritate. Iar astfel de iniţiave sunt în fiecare judeţ din ţară.
Mai departe, şi marile reţele de magazine colectează electrocasnicele vechi. Iar de exemplu, Asociaţia Ecotic, care se ocupă cu managementul integrat al deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice (recuperare, reciclare şi revalorificare) a realizat o hartă a operatorilor economici care colectează astfel de deşeuri. Dacă bateriile pot fi lăsate în o multitudine de magazine din comerţul modern, comerţ cu electrocasnice sau de telefonie mobilă, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul electrocasnicelor mari. Dedeman, Altex, Flanco, Carrefour, Kaufalnd sunt doar câteva reţele care colectează astfel de echipamente. În plus, sunt unele companii care oferă şi voucherele în schimbul unui electrocasnic vechi.
„În cazul nostru dacă ne referim strict la maşini de spălat, frigidere şi aere condiţionate, vorbim de aproximativ 300.000 de echipamente colectate anual. Trendul a fost unul constant în ultimii 4 ani (excluzând anul curent), iar ponderea cea mai mare o au maşinile de spălat, colectăm cu 5% mai multe echipamente de acest tip faţă de frigidere şi aere condiţionate“, a spus Edvin Abdulachim, director comercial în cadrul Altex Romania. El adaugă că, în cazul retailerului, sunt colectare 300.000 de echipamente colectare anual prin programul de buy-back. „Pe lângă recompensarea valorică printr-un voucher, credem că românii apelează la acest serviciu deoarece de cele mai multe ori decizia de achiziţie a unui echipament nou de acest tip coincide cu uzarea sau stricarea celui vechi, astfel se îndeplinesc 2 nevoi: cea de achiziţie cu un beneficiu suplimentar sub formă de voucher şi cea de debarasare corectă de un echipament care de cele mai multe ori este dificil de transportat şi de manevrat“. Altex, colaborează cu ECOTIC şi Greenweee, care se asigură că echipamentele predate de către clienţii Altex urmează traseul reciclării şi ulterior reintroducerii în economie a materiilor prime secundare recuperate.
Sunt şi alte organizaţii precum Ecotic, Ateliere Fără Frontiere, Serviciul de Colectare Selectivă sau D&D Waste care colectează în anumite zone DEEE-urile.
Ce sunt DEEE-urile?
DEEE înseamnă toate echipamentele electrice şi electronice ieşite din uz care funcţionau cu ajutorul bateriilor sau pe bază de curent, la priză: frigider, fier de călcat, maşină de spălat, televizor, computere, telefoane mobile, radio-casetofoane, camere video, cuptoare cu microunde etc.
În acest moment, deşeurile electronice reprezintă 5% din totalul mondial al deşeurilor municipale solide, aproape acelaşi procent ca toate ambalajele de plastic, însă DEEE-urile sunt mult mai periculoase.
Sursa: Ecotic
