Special

Aniversarea a zece ani de la lansarea „leului greu“ vine cu perspectiva amânării adoptării euro

Aniversarea a zece ani de la lansarea „leului greu“ vine cu perspectiva amânării adoptării euro

galerie foto

Autor: Claudia Medrega, Maria Tufan, Liviu Popescu

08.07.2015, 00:07 365

Turbulenţele care au zguduit economiile în anii de criză, chiar şi în ţări din zona euro, au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas şi în special pentru ţările care nu sunt pregătite.

Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării euro.

Tergiversarea adop­tării euro vine în contextul amplificării tensiunilor legate de Grecia şi al discuţiilor privind posibila excludere a ţării din zona euro.

Extinderea crizei datoriilor în Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat lipsa de „imunitate“ a apartenenţei la zona euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme structurale profunde. Iar atenţia s-a orientat în ultimii ani pe convergenţa reală, pe nivelul de trai.

România îndeplineşte acum criteriile de convergenţă nominală pentru adoptarea euro. Însă una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro (programată pentru 2019) este PIB-ul pe cap de locuitor în România, aflat la jumătate din media UE.

În acest an, adoptarea euro începuse să se contureze ca un obiectiv naţional în România, preşedintele Klaus Iohannis dând startul consultărilor pe această temă, pentru realizarea unui consens politic naţional şi adoptarea unei strategii naţionale şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, pentru integrarea în zona euro.

„În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, că este moneda noastră“, a afirmat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la simpozionul dedicat aniversării a zece ani de la denominarea monedei naţionale, organizat la BNR. El spune că în 2005 economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă, înscriindu-se pe o curbă treptată a creşterii, competitivităţii şi eficienţei.

Denominarea a fost un succes, iar acest lucru pune şi bazele pentru viitor, spune Steven van Groningen, preşedintele Raiffesien Bank. Euro s-a apreciat în faţa leului cu 22% în ultimul deceniu, de la 3,6 lei la 4,4 lei, însă presiunea pe moneda naţională a devenit mai vizibilă la începutul crizei, când euro a trecut pragul de 4 lei şi nu a mai revenit de atunci sub acest nivel.

În anul tăierii celor patru zerouri, depozitele în lei reprezentau 55% din totalul depozitelor bancare, iar în prezent acestea reprezintă două treimi, potrivit datelor BNR. „Concluziile după aceşti zece ani ar fi că în mod evident probabil că o să obţinem buletinul leului greu. Şi chiar încep să-mi pun serios problema dacă nu cumva vom asista şi la un majorat, peste opt ani“, consideră Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

 
 

ETAPELE DENOMINĂRII

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu sublinia în primăvara anului 2005 necesitatea denominării, respectiv marcarea încheierii unui ciclu inflaţionist şi a intrării într-o perioadă de stabilitate,  exprimarea preţurilor la niveluri nominale uzuale în Europa, simplificarea trecerii ulterioare la euro, readucerea indicatorilor valorici la niveluri mai uşor de utilizat.

Isărescu concluziona că denominarea leului este o acţiune obiectiv necesară din punct de vedere economic şi monetar, realizarea denominării este utilă din perspectiva trecerii la euro.

AFACERI DE LA ZERO