• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Special

Antreprenorii din Cluj: România poate menţine ritmul de creştere economică din ultimii ani doar prin investiţii

Antreprenorii din Cluj: România poate menţine ritmul de creştere economică din ultimii ani doar prin investiţii

Aproximativ 150 de antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi au participat la conferinţa „România 100 de ani de business“ de la Cluj-Napoca.

Autor: Mădălina Panaete

13 dec 2018 671

Continuarea creşterii economice a României va fi asigurată doar prin investiţii, creşterea salariilor şi majorarea consumului fiind factori care nu vor mai susţine galopul economic al ţării în următorii ani. Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, realizată de ZF cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă şi audit EY România.

„Forţa României este această creştere economică, este cel mai important lucru care ajută antreprenorii. Oricât ne-am chinui noi, oricât de buni am fi, dacă Ro­mâ­nia n-ar avea creştere economică ar fi foarte dificil pentru noi toţi să facem business. Fiecare companie are un merit, dar ar fi fost foarte greu dacă nu am fi avut creştere.

Creşterea salariilor şi avansul consumului au ajutat, dar fără investiţii, fără creşterea salariilor din ceea ce se creează prin investiţii, va fi greu să păstrăm o rată de creş­tere la nivelul ultimilor doi ani“, a spus în cadrul con­ferinţei Teofil Mureşan, acţionar şi CEO al Electro­grup, grup constructor şi deţinător de infras­tructură ener­getică, telecom şi civilă. De altfel, executivii spun că cea mai mare oportunitate a companiilor româneşti este tocmai această creştere economică. Anul trecut, economia Ro­mâniei a avansat cu 6,9%, iar pentru anul acesta esti­mă­rile arată o majorare cu circa 4%. „Oportunităţile pieţei locale derivă în primul rând de la faptul că suntem o eco­nomie în creştere şi companiile care sunt bine pre­gătite, care au o anu­mită disciplină financiară, care au o relaţie foarte bună cu clienţii şi care ştiu să-şi închege echipe loiale şi bine pregătite vor avea oportunităţi indiferent de cum va evo­lua economia anul viitor“, consideră Tiberiu Moisa, direc­tor general adjunct IMM şi MidCo la Banca Transilvania.

Alexander Milcev, partner şi head of tax & legal în cadrul EY România, spune că, dacă anul trecut, cuvintele de ordine pe piaţa locală erau impredictibilitate şi insta­bilitate politică sau fiscală, anul acesta acestea au devenit cuvinte de ordine pe plan internaţional. „Cu siguranţă, sunt nişte elemente de volatilitate crescută la nivel mon­dial, dar considerăm că fundamentele economiei ro­mâneşti sunt bune şi în lipsa unui şoc internaţional, politic sau economic, cred că ne putem uita cu încredere la ur­mătorii câţiva ani“, consideră managerul în cadrul con­ferinţei „România 100 de ani de business“ de la Cluj. În cadrul conferinţelor, Ziarul Financiar şi clasa de business a României vor dezbate ce este nevoie pentru ca România de mâine să fie mai bună decât România de azi, ce idei şi soluţii există pentru ca economia şi societatea românească să aibă un viitor prosper.

Dorel Goia, acţionar şi preşedintele Consiliului de Administraţie al producătorului de materiale de construcţii Teraplast, crede că ar trebui să fie făcute parcuri industriale. El afirmă că în Ungaria sunt 220 de parcuri industriale, în Cehia sunt 210, iar în Polonia sunt 220 de astfel de parcuri. În România, acum doi ani erau 73 de parcuri industriale, conform datelor furnizate de antreprenor. „Câte parcuri industriale sunt în judeţul Cluj? Sunt cinci «de stat» şi două private, unul la Dej şi unul la Câmpia Turzii. Aceste parcuri sunt pline. De ce nu se fac astfel de parcuri în Bistriţa? Nu există niciunul, există unul în plan şi sper să-l facă în câţiva ani. Marile fabrici s-au mutat din centrul oraşului la periferie pentru că este imposibil să funcţioneze în centrul oraşului. Noi am mutat fabrica la 10 kilometri în afara oraşului pentru că în fiecare zi ne intră în curte între 80 şi 120 de tiruri. Am citit că în Constanţa nu există niciun parc industrial, deşi este ca nivel al PIB-ului mai mare decât Clujul“, a spus el.

Pe de altă parte, Liviu Stoleru, director general al producătorului de cărămizi Cemaco, crede că lipseşte o strategie în educaţie. „Trebuie să existe o entitate care să gândească strategic, cum poate avea educaţia impact în economie. Copiii nu au modele de valoare“, consideră el.

Marcel Borodi, CEO al intregratorului de soluţii IT&C Brinel, consideră că educaţia tehnologică pentru România ar fi o formă de a ridica plusvaloarea la cote acceptate internaţional.

„Un institut de tehnologii avansate ar fi util în Cluj. Încă nu avem un parteneriat-public privat funcţional în România de 30 de ani, dar companiile private împreună cu universităţile l-ar putea face. Încă nu ştim foarte bine să cooperăm companiile private cu universităţile, dar cel puţin companiile din Cluj şi-ar dori să facă acest lucru şi cred că nu sunt extrem de departe“, a spus el.

Tot despre educaţie a vorbit şi Dragoş Damian,CEO al producătorului de medicamente Terapia, care a subliniat necesitatea şcolilor profesionale.

„Cea mai proastă decizia de management pe care am luat-o este aceea de la renunţa în 2012 la liceul Terapia. Toate fabricile din România aveau arondate care erau pepiniera de muncitori în fabrici. Ce bine era dacă acum aveam un liceu în care sigur nu puteam să influenţez curricula, dar puteam să creez câteva clase de învăţământ dual şi absolvenţii puteau să vină să muncească în fabrică“, a spus el. Managerul crede că oraşul Cluj s-a transformat în ultimii ani în bine, deşi multe fabrici cu tradiţie din oraş s-au mutat în afara oraşului sau s-au închis, iar în locul lor au fost construite proiecte imobiliare. De exemplu,fFabrica Someşul, înfiinţată în 1930, care avea 4.200 de angajati este astăzi o zonă de birouri. Fabrica Flacăra este o zonă de birouri acum, Tehnofrig este un magazin de bricolaj, fabrica Ursus, înfiinţată în 1878 este astăzi o zonă de birouri şi ansamblu rezidenţial, Napochim, înfiinţat în 1949 este astăzi zonă de birouri, fabrica Iris, cu 2.000 de angajaţi este un ansamblu rezidenţia, Clujana cu 9.300 de angajaţi în 1990 este în organizare judiciară.

„În bine sau în rău, Clujul s-a transformat şi eu cred că s-a transformat în bine. A renunţat la industria demanufactură. Astăzi mai sunt două fabrici în Cluj- Farmec şi Terapia, da în parcurile industriale din apropierea oraşului sunt foarte multe companii de manufactură. Clujul rămâne un pol bancar, un pol de industrie creativa, dar aş vrea să văd mai multe investiţii în manufactură în Cluj“.

Pe de altă parte, Marcel Tanţău, proprietar al Centrului Medical de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă din Cluj-Napoca, crede că este nevoie de spitale pentru ca medicii români să se întoarcă să lucreze în ţară.

„Este foarte important să construim spitale pentru că medicii români nu pot lucra doar pe salarii mari. Un medic român, după ce a investit 15 ani în meseria lui, trebuie să-şi facă un plan de viitor, nu contează numai salariu, ci care este mediul de lucru, cum va evolua din punct de vedere profesional. În sănătate s-a investit puţin în ultimii ani“, a declarat el.

 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801