• Leu / EUR4.9423
  • Leu / GBP5.8196
  • Leu / USD4.6194
Special

Antreprenorii români: Trebuie să ne extindem prin forţe proprii. Să nu aşteptăm prea multe de la stat!

Conferinţa ZF „Liderii economiei locale – Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului“

Antreprenorii români: Trebuie să ne extindem prin forţe proprii. Să nu aşteptăm prea multe de la stat!

Speakerii au dezbătut problemele care afectează mediul actual de business şi au propus soluţii pentru dezvoltarea afacerilor de pe piaţa locală

Autor: Alina-Elena Vasiliu, Florentina Niţu

13.04.2019, 00:00 523

Companiile nu ar trebui să-şi proiecteze investiţiile şi dezvoltarea pe sprijinul din partea statului, ci ar trebui să încerce să crească prin propriile forţe, este concluzia antre­pre­norilor, a oficialilor care reprezintă grupuri internaţionale pe piaţa locală şi a consultanţilor financiari care au participat ieri la conferinţa „Liderii eco­nomiei locale – Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului”. Evenimentul a fost orga­nizat de Ziarul Financiar şi Banca Transil­vania, în parteneriat cu casa de avocatură Filip & Company, producă­torul de bere Ursus şi producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi.

„Este adevărat că guvernul ar trebui să finanţeze investiţii, de exemplu în infrastructură, şi să se implice în redu­cerea procesului de emigrare. Dincolo de stat însă, cu siguranţă sunt lucruri pe care şi companiile le pot face în direcţia dezvoltării”, a spus Alex­an­dru Reff, country manager partner al fir­mei de consultanţă şi audit Deloitte România.

De aceeaşi părere este şi Alexandru Stânean, CEO al grupului din cons­trucţii Teraplast, care a făcut, în 2017, un pas în producţie în afara ţării, deschizând o fabrică de materiale de construcţii în Serbia. „Aşteptăm prea multe din partea sta­tului. Trebuie să ne extindem prin forţe proprii. Nu putem să continuăm să ne scuzăm că nu putem face nimic din ca­uza statului”, a spus Alexandru Stânean.

La sfârşitul primului trimestru al anului, bilanţurile companiilor arată o economie în creştere, în care însă unele investiţii au fost frânate ca urmare a impredictibilităţii. „Am văzut pregătiri intense pentru proiecte, dar, după impactul unor inter­venţii legislative, am văzut cum aceste planuri au fost puse pe hold (în aştep­tare – n. red.). Toate planurile luate în dis­cu­ţie au substanţă şi valoare economică, există nevoie pentru ele, dar a apărut o sincopă în investiţii din cauza şocului generat de intervenţia legis­lativă”, a spus Cristina Filip, managing partner la Filip & Company.

Astfel, dincolo de investiţii, companiile se află pe un teren imprevizibil generat de modificările legislative, astfel că oficialii multinaţionalelor şi ai fir­melor antre­pre­no­riale spun că au nevoie de mai puţine schimbări şi de mai multă stabilitate, inclusiv la nivelul evoluţiei cursului valutar.

„Marele nostru risc pentru 2019 este cursul de schimb valutar. Vrem să investim, ne dorim salarii mari pentru angajaţi, dar dacă nu ştii de pe un an pe altul ce se întâmplă, nu poţi să-ţi faci un plan”, a spus Alexandru Griguţă, CFO al producătorului de mobilă Aramis Invest, cea mai mare companie autohtonă cu activitate în producţie.

Perspectivele oficialilor din partea companiilor multinaţionale sunt pentru stabilizarea economiei la nivel general în 2019, fără creşteri şi scăderi majore. Mediul de business se confruntă însă în continuare cu probleme ca infrastruc­tura deficitară, lipsa forţei de muncă şi costurile tot mai mari ale companiilor.

„Businessul merge, creşterea economică aduce bani în buzunarele oamenilor şi le dă posibilitatea să călătorească. Numărul nostru de pasageri a crescut, însă avem probleme în zona de finanţare”, a spus Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte, Strategy & International Affairs Blue Air.

O atenţie sporită se îndreaptă către oprirea tendinţei tinerilor de a pleca să lucreze pe pieţele externe, o problemă care, pe termen lung, ar putea face şi mai dificilă viaţa companiilor.

„Trebuie să oprim exodul tinerilor. Ar trebui să le prezentăm în şcoli ce pot face în România, să aibă încredere în angajatorii din România”, a spus Alina Marinescu, director general al Catena.

Dezvoltarea businessurilor autohtone şi încurajarea producţiei pe plan local ar putea fi două direcţii de urmat tocmai în vederea menţinerii atractivităţii României pentru tineri.

„Oamenii nu se vor întoarce din vest, însă ce ar trebui noi să facem este să promovăm brandul românesc. Ceea ce se cumpără în România ar trebui să fie şi fabricat în România. Cred în globalizare, dar, de exemplu, în magazinele de proximitate găsim miere fabricată în Polonia, dar în Polonia nu găseşti nimic fabricat în România”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia, cel mai mare producător român de medicamente.

Pachetele de beneficii şi facilităţi pe care le oferă companiile pot fi o altă pârghie de menţinere a angajaţilor.

„Mediul politic şi managerii nu îşi dau seama că nu doar salariul contează, ci şi alte lucruri pe lângă acesta, facilităţile pe care le primeşte angajatul, precum accesul la sănătate”, a spus Radu Timiş Jr., director comercial al Cris-Tim, liderul pieţei de mezeluri, cu exporturi care generează circa 15% din cifra de afaceri.

 
 

Alexandru Reff, country manager partner, Deloitte România

 

♦ Cu siguranţă cifra de afaceri a companiilor din România va continua să crească în 2019, însă există semne de întrebare referitor la creşterea profitabilităţii, ţinând cont de creşterea costurilor în general, a salariilor şi a preţurilor la materii prime.

♦ Avem circa 2.000 de companii în portofoliu, marea majoritate a acestora fiind companii mature, performante. O bună parte din companiile din portofoliul nostru se regăsesc în Top 1.000 cele mai mari companii din România.

♦ 2018 a fost un an de creştere pentru noi, am crescut cu 15%. Avansul a venit într-un an bun pentru companii, din punctul de vedere al investiţiilor, al tranzacţiilor.

♦ Creşterea salariilor, din punctul meu de vedere, este un lucru bun, chiar dacă afectează atractivitatea unor domenii pentru investiţii străine şi profitabilitatea. Dar trebuie să ne asigurăm că productivitatea creşte cel puţin pe măsura creşterii costurilor.

♦ Nu doar salariile au generat costuri mai mari. De exemplu, avem costuri foarte mari cu transportul, în lipsa unei infrastructuri adecvate. Se fac investiţii în tehnologie, care sunt şi ele foarte scumpe.

♦ Nu putem miza tot timpul pe competitivitate prin costurile mici cu forţa de muncă.

♦ Creşterile salariale s-au dus în creşterea consumului, majorarea importurilor cu 60%, a deficitului de cont curent. Nu reuşim să producem pe cât consumăm. Trebuie create instrumente pentru educarea populaţiei.

♦ Guvernul ar trebui să finanţeze investiţii, de exemplu în infrastructură.

♦ Vorbim prea mult despre salarii şi prea puţin despre retenţia angajaţilor şi modul în care îi putem face productivi.

♦ E nevoie să reinventăm modul în care muncim şi nu ţine doar de a plăti mai mult, ci de flexibilitate, experienţe personalizate pentru fiecare angajat, în funcţie de priorităţile sale.

♦ Apune era companiilor care au fiecare personal angajat, apar forme nerigide de angajare, ecosisteme deschise.

♦ Mediile economic şi politic trebuie să comunice mai mult, să fie mai permeabile.

♦ Vorbim despre reducerea procesului de emigrare. Dincolo de stat, sigur sunt lucruri pe care şi companiile le pot face în acest sens.

 
 

Cosmin Călin, director executiv large corporate, Banca Transilvania

 

♦ Chiar şi după 25 de ani de când am pornit acest business, avem clienţi care sunt fideli încă de la început, companii care au ajuns în top 1.000 sau 100 din punctul de vedere al veniturilor. Alături de noi au crescut şi alte companii. Un business nu poate să crească fără bancă. Am fost alături de antreprenori în toate sincopele economiei.

♦ 2018 a fost un an foarte bun din punctul nostru de vedere, creşterea segmentului large corporate a mers mână în mână cu creşterea sectorului de IMM.

♦ Din punctul de vedere al businessului, Dedeman este un caz care ar trebui studiat în toate universităţile de prestigiu. O parte mică din succesul Dedeman este şi un merit al nostru.

♦ Începutul anului 2019 a fost o aventură, un duş rece. Dacă, în mod normal, luna ianuarie este o lună moartă, spre surprinderea mea, încă de pe 3 ianuarie au început să sune telefoanele. Oamenii ne întrebau ce se întâmplă cu cursul valutar, erau preocupaţi.

♦ Există acum o decelerare a investiţiilor, deşi prognozele economice spun că 2019 va fi un an de creştere. Am avut anul 2017 care a fost un an record pentru consum, iar 2018 a continuat acest trend.

♦ Companiile trebuie să mizeze acum pe retehnologizare şi să facă investiţii în eficientizare. Este un an bun pentru a optimiza profitabilitatea companiilor. Simţim că economia este în creştere.

 
 

Mihai Boldijar, general manager, grupul Bosch România

♦ În 25 de ani, de când suntem prezenţi în România, am reuşit să evoluăm de la 15 angajaţi la peste 7.000. În 2017, am avut vânzări totale nete de 1 mld. euro pentru toate companiile din grup. La nivelului întregului grup Bosch, avem afaceri de 78 mld. euro.

♦ În context local, România este extrem de importantă pentru grupul Bosch. Suntem o multinaţională cu know-how. Suntem într-o perioadă de extindere, avem încredere că putem continua să creştem.

♦ Exportăm 90% din producţia din România. La nivelul primului trimestru din 2019, văd o anumită decelerare, lucrurile se temperează puţin.

♦ Ar trebui să ne facem România atractivă pentru atragerea forţei de muncă. Noi avem 500-600 de colegi în străinătate, însă este foarte greu să aduci noneuropeni în România.

 
 

Alina Marinescu, director general, Catena

♦ Primul trimestru din 2019 nu a fost mai prost decât cel din 2018. Am înregistrat creştere, aşa cum ne-am aşteptat.

♦ Provocarea pentru 2019 este să ne consolidăm brandul. Piaţa este plină de provocări, trebuie să facem faţă cerinţelor şi schimbărilor din piaţă, odată cu intrarea unor jucători internaţionali, prin achiziţia unor reţele deja existente.

♦ Catena a fost, este şi va fi o firmă antreprenorială 100% românească. Vrem să ne păstrăm poziţia de lider al retailului farmaceutic.

♦ Vom investi în continuare în creşterea reţelei de farmacii. Avem peste 750 de farmacii acum, dar nu ne oprim aici. Vrem să fim lideri, dar nu ne-am propus să ajungem la un anumit număr de farmacii. Investim în continuare în serviciile pe care vrem să le oferim în farmaciile noastre, dar şi în brand.

♦ Avem produsele noastre sub marcă proprie pe care le producem în fabricile din România, dar nu avem fabrica noastră. Circa 60% din medicamentele sub mărcile noastre proprii se produc în fabrici din România, iar restul de 40% se produc în străinătate. Preţul este mai redus în afară, de aceea a fost mai atractiv pentru noi să mergem către exterior. Ar putea fi produse şi la noi, dar costurile cu materia primă sunt mai mari. O să încercăm să producem mai mult în fabricile din România şi mai puţin afară.

♦ Trebuie să oprim exodul tinerilor. Ar trebui să le prezentăm în şcoli ce pot face în România, să aibă încredere în angajatorii din România.

 
 

Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte, strategy & international affairs, Blue Air

♦ 2018 a fost un an bun, am avut 5,2 milioane de pasageri.

♦ Businessul merge, creşterea economică aduce bani în buzunarele oamenilor şi le dă posibilitatea să călătorească. Numărul pasagerilor a crescut, însă avem probleme în zona de finanţare. E foarte greu să obţii un credit în România, mai ales că nu avem în spate garanţii.

♦ Închidem baza operaţională de la Liverpool. În schimb, ne-am dezvoltat bazele de operare, atât în Italia, cât şi în Cipru.

♦ În 2019 va fi o stagnare a numărului de pasageri, vor apărea mai multe restricţii.

♦ Piloţii noştri câştigă ceva mai puţin decât cei de la Lufthansa sau Ryanair. În medie, veniturile sunt de 6.000-8.000 de euro net pe lună.

 

 

Dragoş Damian, CEO, Terapia

♦ Oamenii nu se vor întoarce din vest, însă ce ar trebui noi să facem este să promovăm brandul românesc. Ceea ce se cumpără în România ar trebui să fie şi fabricat în România. Cred în globalizare, dar, de exemplu, în magazinele de proximitate găsim miere fabricată în Polonia, dar în Polonia nu găseşti nimic fabricat în România.

♦ Trebuie să luăm în considerare că toată generaţia născută după 1967 pleacă la pensie de acum. Vom avea un gol de 2,5 - 3 milioane de oameni până în 2025. Va fi un hop greu de trecut.

♦ Şcolile profesionale sunt un lucru extrem de bun. Noi avem 28 de copii în şcoli calificate, care vin la noi să se pregătească, dar s-ar putea să plece apoi.

 
 

Cristina Filip, managing partner, Filip & Company

♦ În primul trimestru din 2019 am văzut o combinaţie de pregătire intensă pentru proiecte, dar, după impactul unor intervenţii legislative, am văzut cum aceste planuri au fost puse pe hold (în aşteptare - n. red.). Toate planurile luate în discuţie au substanţă şi valoare economică, există nevoie pentru ele, dar a apărut o sincopă în investiţii din cauza şocului generat de intervenţia legislativă.

♦ Anul 2018 a fost un an foarte bun, în care am văzut creşteri. Totuşi, s-au resimţit deja riscuri de reglementare, legate de stabilitatea cadrului legislativ. Atunci când pregăteşti o investiţie, trebuie să iei pulsul economiei şi al actului de guvernare şi legislativ în paralel. Până când un investitor ajunge să înţeleagă aceste lucruri, pune pe hold proiectele.

♦ Anul 2019 era trecut ca un an de creştere în percepţia noastră. Încă sunt şanse să revenim pe o traiectorie de creştere, dar deocamdată vorbim despre o reticenţă, investitorii se uită în jur cu multă atenţie.

♦ Principalul nostru atu este că suntem o ţară membră a Uniunii Europene, cu o legislaţie substanţial influenţată de standardele de la Bruxelles. Suntem o ţară cu resursă umană de calitate, cu potenţial uman foarte mare şi cu foarte multe zone neacoperite de dezvoltare. Aceste elemente ne fac atractivi în continuare.


 

Alexandru Griguţă, CFO, Aramis Invest

♦ Trebuie să investim în România, dar investitorii sunt descurajaţi de mediul politic. Nu poţi şti ce va fi în anul următor sau peste doi ani.

♦ Avem exporturi de 1 mld. lei, dar importăm de 500 mil. lei pe an, pentru că nu avem de unde să luăm componentele. Aşa că importăm din Polonia, unde producţia este mai dezvoltată.

♦ Marele nostru risc pentru 2019 este cursul de schimb valutar. Vrem să investim, ne dorim salarii mari pentru angajaţi, dar dacă nu ştii de pe un an pe altul ce se întâmplă, nu poţi să-ţi faci un plan.


 

Mircea Turdean, CEO, Farmec

♦ Brandurile noastre au fost mereu prezente la export, produsele noastre se vând în peste 40 de ţări. Depunem eforturi foarte mari să susţinem aceste branduri.

♦ Am avut o creştere de 49,5% în 2018. Am reuşit să intrăm în China anul trecut. Am crescut salariile cu minimum 20%.

♦ Momentan, producem doar în România, dar dacă cifra de afaceri va creşte în altă ţară, putem deschide o fabrică şi acolo. Deocamdată însă ne focalizăm pe România.

♦ Modernizăm fabrica Gerovital Plant peste o lună şi lansăm o gamă de produse în care 90% vor fi ingrediente naturale din flora autohtonă.

♦ Riscul cu care ne confruntăm este lipsa de predictibilitate.

♦ Susţinem învăţământul dual, avem burse pentru studenţi.

♦ Pe 1 iunie vom deschide prima franciză Gerovital.

 


Alexandru Stânean, CEO, Teraplast Group

♦ Mediul de afaceri e mai prietenos în Serbia, o ţară care pare la un nivel mai jos decât România. Ne gândim în continuare la dezvoltare.

♦ Pentru producţia de materiale de constructii, vizăm creşterea gradului de automatizare, pentru a face faţă unei forţe de muncă reduse numeric.

♦ Avem nevoie de produse fabricate în România. Din păcate însă, România este în urmă din punctul de vedere al logisticii, al infrastructurii, al spaţiilor comerciale.

♦ Aşteptăm prea multe din partea statului. Nu trebuie să fundamentăm un model de business pe ajutoare de la stat. Nu putem să continuăm să ne scuzăm că nu putem face nimic din cauza statului.


 

Florin Madar, fondator şi CEO, Temad Co

♦ În urmă cu şase ani, am ales să mergem spre producţie, am făcut o investiţie semnificativă, care a mers până acum doi ani, însă apoi a devenit nerentabilă, din cauza forţei de muncă şi a costurilor salariale.

♦ Unul dintre cele mai mari riscuri pentru noi acum este impredictibilitatea. În plus, mai există riscul valutar, evoluţia deficitului comercial.

♦ Pentru ieşirea cu businessul în afara ţării, ne putem gândi la un partener strategic.


 

Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport

♦ Exportăm servicii în valoare de 26 mil. euro în fiecare an. Lucrăm cu Amazon, cu Nestlé.

♦ Un şofer de transport naţional câştigă 2.200 euro pe lună, la un program în care lucrează şase săptămâni cu două acasă. Salariul în afară este în creştere continuă.

♦ A fost foarte greu începutul anului 2019. Vestul încearcă să facă lobby să ne întoarcă acasă. Pentru angajaţi, salariul cântăreşte foarte mult. Unii pleacă chiar şi pentru 5 euro în plus.

♦ Pentru 2019, sunt mai multe temeri legate de investiţii: condiţiile politice, resursele umane, infrastructura.


Radu Timiş jr., director comercial, Cris-Tim

♦ Suntem încă la început în capitalism, ne batem cu companii mari din ţări susţinute puternic şi jucători mari specializaţi în ceea ce fac.

♦ Mediul politic şi managerii nu îşi dau seama că nu doar salariul contează, ci şi alte lucruri pe lângă acesta, facilităţile pe care le primeşte angajatul.

♦ Am luat în calcul să investim în străinătate, ne uităm către jucători din Europa de Est, deoarece aici ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor privind logistica. Mai avem însă în continuare de crescut mult în România.

♦ Vom vedea creşteri la preţul cărnii cu până la 40% la achiziţie, iar la raft undeva cu 15-20%, ca urmare a pestei porcine din China. Va fi un an complicat pentru consum, un an de supravieţuire pentru noi.


Vlad Ardeleanu, director general, Superbet România

♦ Orice creştere a costurilor unei companii „mănâncă“ mult din venituri.

♦ Noi plătim anual 60 mil. euro la bugetul de stat. Dacă impozitarea va creşte, va fi foarte greu să ne imaginăm bugete.

♦ Planurile de expansiune nu exclud piaţa din România. Vedem o creştere spectaculoasă în sectorul digital.

♦ Ne dorim să facem investiţii, dar mai avem nevoie de capital.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9423
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9417
Azi: 4.6194
Diferență: -0,2031
Ieri: 4.6288
Azi: 5.8196
Diferență: 0,5008
Ieri: 5.7906
Azi: 4.8107
Diferență: 0,1082
Ieri: 4.8055