♦ „Un antreprenor responsabil este un antreprenor preocupat de ESG“ ♦ „Nevoia de sustenabilitate pentru IMM-uri este foarte mare. Raportarea de sustenabilitate este doar o raportare. Regulile de business se schimbă radical“ ♦ „Tot capitalul se mută dinspre activităţile maro spre cele verzi. Nu se mută de mâine, dar a început deja şi este într-o accelerare din ce în ce mai mare“ ♦ „Băncile încep să ofere din ce în ce mai multe produse sustenabile clienţilor, mai mult de jumătate dintre băncile din România au deja astfel de credite.“
Rolul esenţial al sustenabilităţii în dezvoltarea IMM-urilor şi tranziţia către un model de afaceri responsabil social şi ecologic au fost principalele teme de discuţie din cadrul conferinţei ZF & IMM Club SustaIMMability - Calea către dezvoltare durabilă 2024.
Sponsorii evenimentului au fost: Raiffeisen Bank, Puratos, Agrosel, Bridge-to-Information, Omnicredit, Blacksys, TNT Computers.
Antreprenorul responsabil este cel care pune sustenabilitatea printre priorităţile de business. Capitalul migrează spre activităţi verzi, iar IMM-urile vor obţine finanţare mai uşor dacă trec proba sustenabilităţii, au fost printre principalele concluzii ale conferinţei organizată de IMM Club în parteneriat cu Ziarul Financiar.
„De când lucrez cu antreprenorii am observat că cele trei lucruri pe care le face un antreprenor sustenabil sunt: face profit în mod sustenabil, se uită la oameni, la comunitate şi la mediu. În discuţiile despre cum se poate împăca sustenabilitatea cu un business profitabil, am ajuns la ESG şi a rezultat că un antreprenor responsabil este un antreprenor preocupat de ESG. De aceea am ales să lansăm acest proiect, SustaIMMability - calea către dezvoltare durabilă“, a spus Liviu Sav, development manager, IMM Club, moderator al evenimentului.
Codruţ Nicolau, fondator al Sustain Future, a punctat necesitatea companiilor de a avea cunoştinţe despre sustenabilitate şi de a le pune în practică. Noile reguli de raportare sunt doar un început, capitalul migrează spre activităţile verzi, astfel că IMM-urile care nu se adaptează la schimbările de mediu şi finanţare vor ieşi în pierdere.
„Nu este primul proiect pentru IMM-ul legat de sustenabilitate şi sperăm să nu fie nici ultimul pentru că nevoia de sustenabilitate pentru IMM-uri este foarte mare.
Această nevoie nu este legată neapărat de faptul că anul viitor câteva mii de companii din România vor trebui să lucreze la rapoartele lor de sustenabilitate. Raportarea de sustenabilitate este doar o raportare. Regulile de business se schimbă radical. În mod concret, se schimbă modul în care se cuantifică valoarea contabilă intrinsecă şi accesul la finanţare“, a spus el în cadrul evenimentului.
În plus, el spune că există riscuri, dar şi foarte multe oportunităţi pentru companii atunci când vine vorba despre implementarea strategiilor de sustenabilitate.
„Se schimbă felul în care suntem evaluaţi de bănci. Tot capitalul se mută dinspre activităţile maro spre cele verzi. Nu se mută de mâine, dar a început deja şi este într-o accelerare din ce în ce mai mare. Raportarea de sustenabilitate poate fi folosită ca instrument strategic astfel încât să avem nişte avantaje competitive“, a adăugat Codruţ Nicolau.
Alin Vid, economist în cadrul BNR, susţine că, în ultimii ani, creditarea verde a accelerat uşor. „Fluxul de credite verzi a ajuns la 1 mld lei, 5% din creditele acordate IMM-urilor. Principalele sectoare care le accesează sunt imobiliarele, utilităţile. Băncile încep să ofere din ce în ce mai multe produse sustenabile clienţilor, mai mult de jumătate dintre băncile din România au deja astfel de credite. Cele mai importante provocări sunt lipsa datelor, cadrul legislativ nefavorabil, lipsa cunoştinţelor“, a detaliat el.
Adriana Tiron-Tudor, profesor universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a evidenţiat importanţa educaţiei şi formării pentru a ajuta IMM-urile să înţeleagă şi să se adapteze cerinţelor de sustenabilitate. Noua directivă europeană asupra sustanabilităţii impune IMM-urilor să raporteze nu doar riscurile, ci şi oportunităţile, iar marile companii solicită deja furnizorilor informaţii detaliate despre impactul lor de mediu.
„Noua directivă europeană emisă anul trecută şi preluată în legislaţia naţională în 2024 are impact în activitatea companiilor. Ar trebui să luăm în considerare modul în care activitatea noastră afectează mediul şi societatea per ansamblu. În prezent există companii multinaţionale care au început să ceară furnizorilor să prezinte anumite elemente cu privire la sustenabilitate, la mediu. Dacă nu se pregătesc aceste companii să dea aceste informaţii, s-ar putea să fie evitate în perioada următoare de aceşti clienţi“, a detaliat ea.
Liviu Sav, development manager, IMM Club
► IMM Club este o platformă de inovare, creştere, colaborare, asta este ceea ce noi ne dorim să facem şi asta facem deja de un an de zile. Astăzi dăm drumul proiectului, iar peste două săptămâni vom lansa un nou proiect la Oradea.
► De când lucrez cu antreprenorii am observat că cele trei lucruri pe care le face un antreprenor sustenabil sunt: are profit sustenabil, se uită la oameni, la comunitate şi la mediu.
► În discuţiile despre cum se poate împăca sustenabilitatea cu un business profitabil, am ajuns la ESG şi a rezultat că un antreprenor responsabil este un antreprenor preocupat de ESG.
► Din acest motiv am ales să lansăm acest proiect, SustaIMMability - calea către dezvoltare durabilă, prin care încercăm să îmbinăm antreprenoriatul responsabil cu sustenabilitatea.
Codruţ Nicolau, fondator, Sustain Future
► Nu este primul proiect pentru IMM-ul legat de sustenabilitate şi sperăm să nu fie nici ultimul pentru că nevoia de sustenabilitate pentru IMM-uri este foarte mare.
► Această nevoie nu este legată neapărat de faptul că anul viitor câteva mii de companii din România vor trebui să lucreze la rapoartele lor de sustenabilitate.
► Raportarea de sustenabilitate este doar o raportare, dar regulile de business se schimbă radical. În mod concret, se schimbă modul în care se cuantifică valoarea contabilă intrinsecă şi accesul la finanţare.
► Există riscuri, dar şi foarte multe oportunităţi. Se schimbă felul în care suntem evaluaţi de bănci.
► Tot capitalul se mută dinspre activităţile maro spre cele verzi. Nu se mută de mâine, dar a început deja şi este într-o accelerare din ce în ce mai mare.
Alin Vid, economist, BNR
► Creditarea verde a accelerat uşor în ultimii ani. Fluxul de credite verzi a ajuns la 1 mld. lei, 5% din creditele acordate IMM-urilor. Principalele sectoare care le accesează sunt cele de imobiliare, utilităţi.
► Băncile au interes în creştere pentru zona de risc climatic şi sustenabilitate, îşi stabilesc strategii şi obiective concrete, 80% dintre băncile din România au o strategie climatică care a fost aprobată sau urmează să fie aprobată.
► Băncile încep să ofere din ce în ce mai multe produse sustenabile clienţilor, mai mult de jumătate dintre băncile din România au deja astfel de credite.
► Cum se pot pregăti mai bine IMM-urile pentru tranziţia verde: să se informeze asupra riscurilor generate de schimbările climatice, să-şi măsoare propria amprentă de carbon, să-şi facă planuri şi strategii de reducere a emisiilor.
Adriana Tiron-Tudor, profesor universitar FSEGA, UBB
► Noua directivă europeană cu privire la sustenabilitate emisă anul trecută şi preluată în legislaţia naţională în 2024 are impact în activitatea companiilor. Ar trebui să luăm în considerare modul în care activitatea noastră afectează mediul şi societatea per ansamblu.
► Pe lângă riscuri, suntem obligaţi să raportăm şi nişte oportunităţi, adică planuri pe care le avem pe termen scurt, mediu şi lung. Trebuie să dezvoltăm un set de indicatori care să măsoare progresul pe care-l facem în această direcţie.
► În prezent există companii multinaţionale care au început să ceară furnizorilor să prezinte anumite elemente cu privire la sustenabilitate, la mediu. Dacă nu se pregătesc aceste companii să dea aceste informaţii, s-ar putea să fie evitate în perioada următoare de aceşti clienţi.
Levente Szell, general manager, Agrosel
► Fenomenele climatice ieşite din comun au crescut riscul, predictibilitatea de a produce sămânţă de legume devine din ce în ce mai dificilă.
► Sunt încrezător că ceea ce facem noi, că am pornit un parc fotovoltaic, că producem o mare parte din energia electrică pe care o consumăm, că noul sediu respectă noile conformări, sunt o serie de lucruri care ne preocupă nu pentru că urmează o obligativitate din 2026, ci pentru că suntem lideri de piaţă şi că aceasta este obligaţia noastră, aceea de a face o serie de acţiuni de bun simţ.
► Ne preocupă sustenabilitatea, ADN-ul companiei este producerea de plante, de seminţe, cred că nu vom avea probleme la credite, la finanţare.
► Numărul de angajaţi a ajuns la 120 – 125 în cele două companii.
Andreea Ciocănescu, marketing manager, Puratos
► Politicile de sustenabilitate impun transparenţă. Pe partea de asigurări – riscuri, să produci sustenabil ingrediente în industria alimentară vine cu foarte multe riscuri, pe care uneori le poţi controla şi uneori nu. Ne propunem să susţinem agricultura sustenabilă în următorii cinci – zece ani.
► Partea de top şi middle management a companiei trece prin programe de training pe trei zone foarte bine definite: sănătatea mai bună, o planetă mai bună şi o viaţă mai bună prin impactul pozitiv pe care îl avem cu produsele noastre.
► Întreaga politică a companiei se duce spre zona de sustenabilitate. Avem KPI pe care îi raportăm în Belgia ca parte din raportul de sustenabilitate.
Alin Angheluţă, profesor universitar ASE, membru CA, MIB SA
► Ne ajută foarte mult faptul că organizaţiile sunt împinse să se uite mai mult la riscuri, la asigurări. Este important, trebuie să le pui pe hârtie şi să vezi că tot ce putem conştientiza putem asigura.
► Vrem să formăm o nouă generaţie de manageri, oameni pentru care sustenabilitatea, ESG să fie regula, nu excepţia. Informaţiile sunt cuprinse în cei doi ani de studiu la MBA.
► Pentru industria serviciilor este mai greu de documentat acest proces, dar e clar că majoritatea companiilor fac deja ceva.
► Ca să poţi defini KPI, trebuie să vezi prima dată de unde pleci. Trebuie să colectezi prima dată informaţia despre punctul în care ne aflăm şi de acolo să decidem ce facem mai departe.
Craig Matthews, senior innovation consultant, Science Park Graz
► Oamenii, proprietatea şi produsul – aici poate implementa o organizaţie sustenabilitatea.
► O companie trebuie să stabilească care este viziunea despre sustenabilitate, care sunt ţintele pe care vrea să le atingă în această direcţie şi cum să facă acest lucru.
► Sustenabilitatea clădirilor, a proprietăţilor este un subiect de discuţie foarte important. Aici sustenabilitatea poate fi atinsă prin scăderea consumului de apă din o clădire, de exemplu. De asemenea, prin aducerea de plante în birouri, prin evitarea risipei de energie electrică.
► Sustenabilitatea este aliniată adesea cu obiectivele de business, precum reducerea costurilor, reducerea consumului de energie şi aşa mai departe.
Ana Dinescu, director dezvoltare resurse şi comunicare, Habitat for Humanity
► 34% din populaţie este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială. Unu din zece români sunt afectaţi de probleme cu locuinţa. 41% dintre români locuiesc în gospodării supraaglomerate. 21% dintre români nu au acces la toaleta interioară în gospodăria lor.
► Habitat for Humanity construieşte şi renovează locuinţe în parteneriat cu familii cu venituri mici, iar în grupul nostru ţintă sunt familiile cu venituri mici, care au nevoie urgentă de locuinţe decente. Venitul lor nu trebuie să depăşească 60% din media naţională.
► Noi construim pe lemn, ne interesează foarte mult şi zona de eficientizare energetică. Am pus pompe de căldură şi panouri solare în casele pe care le renovăm. Vorbim despre construire sustenabilă.
Virgil Şoncutean, CEO, Allianz-Ţiriac
► ESG şi sustenabilitatea nu sunt despre salvarea planetei, sunt pentru salvarea noastră.
► Am ajuns atât de rău ca planetă, ca oameni, încât la fiecare două săptămâni înghiţim o cantitate de plastic şi microplastic echivalentă cu un card bancar.
► Sustenabilitatea este o temă de supravieţuire, orice agent economic are o temă de supravieţuire la care să răspundă.
► Industria asigurărilor este o industrie de intersecţie pentru că noi preluăm riscuri din toate industriile. Costul lipsei de asigurare devine mai mare decât costul de asigurare, ce pune presiune pe o companie.
► Există un trend de a ieşi din anumite industrii care au amprente puternice de carbon. Nu este una peste noapte, dar este previzibilă în viitor.
► Succesul unei afaceri trebuie împărţit cu societatea de unde a fost extras.
Nicolae Trofin, chief revenue officer, Klap
► Compania este parte din ecosistemul de IMM-uri, a fost înfiinţată în 2019 şi a pornit cu un ADN de business to business.
► Un bun recondiţionat înseamnă că un client a fost dispus să cedeze acel bun către o companie care face acest proces de recondiţionare.
► Sunt două direcţii: IMM-urile au cumpărat telefoane şi alte electronice recondiţionate din dorinţa de a economisi buget.
► Contrar unui studiu unde 60% - 70% dintre consumatori consideră că bunurile recondiţionate sunt mai scumpe, vedem că bunurile din economia circulară ajută la economisire.
► Corporaţiile au început să se implice în economia circulară prin vânzarea flotei vechi de telefoane, de calculatoare, de alte produse electronice.
Ştefan Tudorie, director operaţiuni, Genesis Biopartner
► Noi suntem o parte din soluţie, nu o parte din problemă, prin intermediul nostru se închide cercul emisiilor de carbon.
► La nivel de management avem preocuparea de sustenabilitate. Avem întotdeauna grijă la resursele pe care le folosim, să diminuăm resursele la acele care deja există, astfel încât să fie cât mai sustenabil.
► Am pornit de la ideea că totul trebuie schimbat în ideea sustenabilităţii pornind de la mentalitate. Nu avem KPI de sustenabilitate, dar la nivel de management există această preocupare şi ţinem cont de ea. Cu siguranţă urmează să avem aceşti KPI.
► În momentul de faţă, în România piaţa şi IMM-urile nu sunt complet mature sau pregătite pentru aceste aspecte, se munceşte la asta.