Comerţul alimentar pare câştigătorul absolut al acestei perioade de pandemie, însă următoarele luni şi chiar ani ar putea aduce schimbări majore acestei industrii. Comerţul nonalimentar a funcţionat diferit în această perioadă, unele sectoare migrând complet către online, în timp ce altele au găsit un model mixt. Şi pentru acest tip de retail însă viitorul va aduce schimbări, multe dintre ele anticipate, multe greu de prevăzut.
Comerţul local, unul dintre cei mai importanţi contributori la PIB-ul României, va suferi modificări după pandemia de COVID-19. Mai exact, se va schimba comportamentul de cumpărare, se va modifica preferinţa clienţilor pentru anumite formate şi vom vedea mai multe tranzacţii în domeniu. Totodată, vor apărea noi jucători, mai exact lanţurile de fast-food precum McDonald’s ar putea începe să vândă bunuri de larg consum, în timp ce hipermarketurile ar putea să se reorganizeze pentru a găzdui spaţii pentru restaurante după modelul food-court-urilor din malluri.
Mai mult, specialiştii din domeniu consideră că retailerii trebuie să se digitalizeze pentru a întâmpina şi satisface nevoile viitoare ale clienţilor, care vor fi mai atenţi pe ce cheltuie banii. „Vom vedea o schimbare în comportamentul oamenilor, vom vedea cum consumatorii vor economisi mai mult, va creşte shoppingul online, vom vedea o diversificare a pieţei, vom vedea consumatori mai atenţi la ceea ce cumpără. (...) Vom vedea o piaţă diferită în câţiva ani, nu ştim cum, dar se va schimba cu siguranţă“, a spus Milos Ryba, head of retail strategic projects în cadrul companiei londoneze de cercetare IGD, în timpul videoconferinţei ZF Retail 2020: transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate, organizată miercuri 15 aprilie de ZF.
Evenimentul difuzat pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar şi a fost susţinut de Aqua Carpatica, Mazars România, Cushman & Wakefield Echinox, Enterprise Concept, Estora City, Microsoft, Doc Process şi iQos.
Criza provocată de noul coronavirus va duce la modificări în retail, de la schimbarea comportamentului de consum, la regândirea strategiei de vânzare a comercianţilor, crede Călin Costinaş, deputy CEO al Profi.
„Schimbările vor veni în retail, cât de radicale vor fi depinde de durata crizei. Dacă durata va fi mică, vor afecta puterea de cumpărare şi clienţii vor migra de la branduri premium spre medium şi low. Dacă va fi lungă, se vor reconfigura reţelele de retail, pentru că se va schimba modelul de cumpărare. Oamenii vor cumpăra de acasă, va fi mai puţin trafic în magazin, iar reţelele de convenience (proximitate) vor fi afectate“, a explicat el în cadrul aceluiaşi eveniment.
În opinia sa, segmentul de discount şi supermarketurile vor câştiga teren, datorită poziţionării şi accesibilităţii preţurilor. „Vor supravieţui firmele agile şi creative.“
Totodată, Raul Ciurtin, fondatorul producătorului de conserve Prefera Foods, crede că decizia de cumpărare a unui produs de către un client aflat în faţa raftului se va raporta la nevoia faţă de acesta, iar dacă nu va fi „strict necesar“, nu va mai ajunge în coşul de cumpărături.
„Există o îngrijorare privind felul în care lumea va începe să trăiască şi să se comporte, şi ca mod de viaţă, şi ca mod de consum în perioada care va veni. Nu cred că cineva consideră că peste o lună totul va fi ca înainte. Cred că modul de a cheltui banii va fi unul mult mai cumpătat, deoarece o mare parte din consumatori vor avea veniturile diminuate“, susţine Raul Ciurtin, prezent în cadrul aceluiaşi eveniment. El a adăugat şi că se vor vedea schimbări radicale şi în ceea ce priveşte timpul petrecut în malluri sau la restaurant.
De asemenea, Leszek Wacirz, CEO Nestle, consideră că oamenii care au descoperit acum cumpărărăturile online vor apela şi pe viitor la acest segment.
Pentru a supravieţui în perioada următoare, mediul de lucru în retail trebuie să fie digital, să răspundă repede la nevoile imediate ale clienţilor, a precizat Roxana Voicu, chief operating officer al companiei Enterprise Concept. Ea crede că sistemele informatice pot ajuta retailerii să satisfacă nevoile clienţilor.
„Tehnologia ajută retailerii să înţeleagă mai bine comportamentul consumatorului, să ofere o experienţă personalizată, recomandări personalizate şi în final produsul pe care clientul şi-l doreşte să ajungă rapid la el“, a explicat Lucian Ungureanu, cloud business group lead at Microsoft. El a adăugat că peste 40% din companii au început să adopte tehnologii sau se gândesc să facă acest lucru.
Jean-Francois Mace, CEO al Decathlon, concluzionează afirmând că această „criză poate să fie o oportunitate pentru a se reduce birocraţia, pentru a grăbi digitalizarea economiei şi o modalitate prin care companiile să salveze la timp.“
Comerţul este cea mai importantă „industrie“ a României din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi este cel de-al doilea angajator după industria prelucrătoare.
Una din trei companii din economie şi-a declarat drept CAEN (obiect de activitate) comerţul sub una dintre formele sale, fie el alimentar, cu carburanţi, medicamente sau produse agricole.
La nivelul anului 2018 (ultimul an pentru care există date publice) erau 220.000 de astfel de companii în România, cu afaceri cumulate de 600 de miliarde de lei şi aproape 900.000 de salariaţi.
Comerţul este o piaţă puternic concentrată la vârf, primii 20 de jucători având afaceri de 137 de miliarde de lei, adică aproape un sfert din tot businessul industriei.
Milos Ryba,
head of retail strategic projects, IGD
- Comportamentul consumatorilor se va schimba, vor începe să mănânce mai mult acasă, vor căuta soluţii mai creative pentru a petrece timpul în propria locuinţă. Vor încerca să recreeze la interior ce înainte făceau afară.
- Consumatorii vor economisi mai mult, vor avea mai multă grijă pe ceea ce cheltuiesc banii şi se vor îndrepta către magazinele de tip discount, iar companiile va trebui să fie inovative pentru a atrage cât mai mulţi clienţi.
- Schimbarea retailului va depinde de cât de lungă va fi criza economică şi cum vom ieşi din ea. Consumatorii vor cumpăra mai multe produse locale, vor susţine producătorii autohtoni, iar retailerii va trebui să îşi pregătească businessurile astfel încât să nu se mai bazeze atât de mult pe importuri.
- Vom vedea o consolidare a pieţei, marii jucătorii vor avea un avantaj în faţa celor mai mici, care nu vor putea concura de la egal la egal. Vom vedea achiziţii de jucători mici de către cei mari.
- Au fost multe probleme de aprovizionare, iar acest lucru a însemnat un impact pozitiv asupra businessurilor producătorilor locali. Această criză va însemna o reinversare a globalizării, adică se va trece de la produsele de import la cele locale.
Raul Ciurtin,
fondator al Prefera Foods
- Există o îngrijorare în ceea ce priveşte felul în care lumea va începe să trăiască şi să se comporte. Şi ca mod de consum vor exista schimbări în perioada care va veni, nu cred că cineva are impresia că peste o lună totul va fi ca înainte.
- Cred că modul de a cheltui banii va fi unul mult mai cumpătat, preţul va conta în decizia de cumpărare şi oamenii se vor orienta strict către lucrurile de care au nevoie.
- Statul român trebuie să îşi asume pe un termen mediu şi lung un program masiv de investiţii imediat, în şosele, în şcoli, în lucruri care contează. Astfel, se vor crea joburi bine plătite care vor avea un impact pozitiv în economie. Mai exact, astfel de investiţii ar putea avea un impact pozitiv pe termen lung.
- Statul ar trebui să sprijine producţia locală - care s-a dovedit atât de importantă -, iar acest lucru se poate întâmpla dacă asigură într-un fel foarte uşor accesul la credite prin oferirea de garanţii.
Frédéric Lamy,
CEO al Leroy Merlin România
- Cred că această pandemie trebuie să ne înveţe să gândim diferit. Dacă vom avea acelaşi model de business ca înainte, atunci vom greşi, suntem într-o plină transformare economică.
- Va fi o criză, criza deja a început, nu trebuie să fim nerealişti, trebuie să facem faţă realităţii. Cred că pragmatismul va trebui să fie o parte importantă în strategia economică a statului român.
- Această criză va avea un impact mare asupra economiei, cred că reîntoarcerea la normal va dura o perioadă de timp, nu se va reveni brusc la normal, va dura în jur de un an.
- Mesajul meu către autorităţi este să ne lase să ne facem treaba, să nu crească taxele şi impozitele, astfel încât să fim capabili să restartăm la niveluri bune. O creştere de TVA (ce s-ar vedea în preţul de la raft - n.red.) ar frâna consumul.
- Nimic nu va mai fi la fel ca înainte, trebuie să înţelegem că intrăm într-o nouă eră, nu doar oamenii, ci şi companiile.
- Capitalismul nu a murit, dar trebuie să reinventăm modul în care facem business.
Leszek Wacirz,
CEO, Nestle
- Digitalizarea se întâmplă. Evoluţia actuală în ceea ce priveşte digitalizarea era plănuită, doar că pentru următorii câţiva ani. Acum, fiind într-o situaţie neobişnuită, totul se întâmplă foarte repede, e o evoluţie şi o revoluţie.
- Pentru a sprijini continuitatea businessului, trebuie să facem toate eforturile, să fim uniţi şi solidari, pentru a lupta împotriva acestui virus.
- Aprovizionarea a reprezentat o provocare, guvernanţii au înţeles că angajaţii din industria alimentară sunt esenţiali şi că ei se confruntă cu această criză. Toţi oamenii care lucreză în această industrie sunt esenţiali.
- Cred că unii consumatori care au cumpărat abia acum primele lor produselor online, vor continua şi după această criză să achiziţioneze în acest fel.
- Observăm că oamenilor le este dor de a avea interacţiuni cu alte persoane. Oamenii merg la cumpărături şi pentru experienţa socială, nu doar din necesitate.
Bianca Vlad,
tax partner, Mazars România
- Am putea vedea o schimbare a comportamentui consumatorilor, mai exact o orientare către produse „made in Romania“.
- De altfel, recent a apărut o modificare a Legii nr. 321/2009 care va intra în vigoare la mijlocul lunii mai, exact momentul în care este estimat că vom ieşi din starea de urgenţă. Ca modificări am remarcat că apare noţiunea de parteneriat direct, care înlocuieşte lanţul comercial extins. Acest lucru presupune ca retailerul să încheie o relaţie comercială directă cu producătorul pe o perioadă de 12 luni.
- Vom vedea mai multe produse româneşti pe rafturi, dar se elimină obligativitatea menţiunii unor noţiuni precum carne românească. Consumatorul va fi cel care va decide dacă alege un produs românesc sau unul de import.
- După ce vom ieşi din starea de urgenţă, o perioadă va fi de readaptare la viaţa normală, câteva luni vom vedea o adaptare psihică a consumatorului înainte de a cumpăra ca înainte.
- La noi producătorii preferă să lucreze individual, însă dacă s-ar asocia, tot ei ar ieşi avantajaţi, ar avea o putere mai mare de negociere.
- Există un spaţiu mic de manevră pentru a vorbi de reduceri de taxe, ba mai mult, în vremuri de criză se aplică de regulă creşteri.
Roland Ruffing,
CEO al Metro Cash&Carry
- Una din lecţiile acestei crize este că vom începe să punem mai multă valoare pe profesiile din industria alimentară şi din comerţ, mai mult decât o făceam înainte.
- Vor fi sectoare foarte afectate, iar oamenii vor fi mai atenţi la cum îşi vor cheltui banii. Restaurantele însă, în opinia mea, se vor reinventa, aceste businessuri nu sunt pierdute complet.
- Una dintre provocările acestei perioade a fost modul eficient în care facem aprovizionarea, multe provocări nu pot fi rezolvate dacă nu există cooperare între toţi actorii implicaţi.
- Pandemia ne-a arătat cât de vulnerabili suntem în ceea ce priveşte aprovizionarea globală, în perioada următoare ne vom concentra mai mult pe produsele locale. Oamenii vor începe să aibă mai multă încredere în produsele locale.
- Sustenabilitatea va juca un rol foarte important în era postpandemică.
- Virusul nu va fi învins, dar trebuie să învăţăm să trăim cu el.
Lucian Ungureanu,
cloud business group lead, Microsoft
- Noi am remarcat o deschidere mai mare spre adopţia de tehnologie a companiilor. Peste 40% dintre companii deja au început să adopte tehnologii sau se gândeau să facă acest lucru, ceea ce am remarcat este că această adopţie a fost mai accelerată în situaţia actuală. Am văzut o schimbare de priorităţi, oamenii s-au îndreptat către soluţii care să asigure continuitatea afacerii.
- Companiile vor adopta ceea ce funcţionează pentru businessul lor, este diferit de la o companie la alta. În această perioadă vom vedea o migrare în online în zona de retail.
- Tehnologia ajută retailerii să înţeleagă mai bine comportamentul consumatorului, să ofere o experienţă personalizată, recomandări personalizate, iar în final produsul pe care clientul şi-l doreşte să ajungă rapid la el.
- Nivelul de integrare a tehnologiei în business diferă de la o companie la alta, dar şi beneficiile sunt altele.
Roxana Voicu,
chief operating officer, Enterprise Concept
- Va fi o schimbare la nivel de consum, doar că nu ştim cât de profundă sau cum se va comporta clientul pe termen scurt, mediu sau lung.
- În prima etapă, după ieşirea din starea de urgenţă, retailerii trebuie să asigure consumatorilor nevoia de siguranţă. Ei trebuie să măsoare şi să identifice modul în care consumatorii înţeleg să facă shopping. Totodată, comercianţii trebuie să înţeleagă ce vor clienţii să cumpere. Ei trebuie să se asigure că vor avea pe raft ce are clientul nevoie.
- Sistemele informatice pot contribui la predictibilitatea nevoilor de pe piaţă.
- Marea provocare a retailerilor este să adapteze businessul să răspundă la nevoile imediate ale clienţilor.
- Ne uităm la ce cumpărăm, nu doar la nevoia imediată, ci la impactul cumpărăturilor într-un cadru mai larg.
- După criză, ne vom optimiza la nivel personal şi la nivelul companiilor. Trebuia să se întâmple ceva ca să facem anumite schimbări.
Raluca Radu,
country manager for Romania, Answear.ro
- Noi deja observăm o polarizare a consumului. A crescut comanda medie şi apetitul pentru brandurile high end şi medium high. Creşterea comenzilor a fost de 20-30%, dar veniturile din comenzi au crescut cu 60-70% în fiecare zi (faţă de aceeaşi zi a anului trecut).
- A crescut procentul plăţilor online cu cardul, peste 50% dintre români plătesc online cu cardul, iar aşteptările românilor ca termen de livrare se aşteptă la 5-6 zile
- Nu ne aşteptăm ca prezenţa online să înlocuiască offline-ul. Mizăm pe un model mixt.
- Cred că după această perioadă vor câştiga discounterii şi online-ul.
- Dacă guvernul va opri restricţiile pas cu pas, atunci restartul companiilor va fi unul fericit.
- Sper ca antreprenorii să nu se concentreze pe campaniile de reduceri, ci să educăm clientul să cumpere online, iar acum este evident că nu e nevoie să aplicăm discounturi să-i facem pe oameni să cumpere. Pe termen lung nu funcţionează această strategie.
Jean-François Mace,
CEO al Decathlon
- Trebuie să vedem această criză ca fiind o oportunitate, să reducem birocraţia, să grăbim digitalizarea economiei, astfel aceasta va fi o modalitate pentru companii să salveze timp.
- Ceea ce vedem acum este că traseul unui consumator începe în primul rând în online, adică mai întâi caută informaţii despre un anumit produs şi apoi îl cumpără. Iar procesul de achiziţie poate fi în on sau offline.
- Avem 1.200 de angajaţi şi încă de la începutul acestei crize am spus faptul că noi nu vom trimite în şomaj pe nimeni, acest lucru ar trebui luat în considerare şi de alte companii.
- E important să primi sprijin din partea băncilor. Vom construi o fabrică în România şi partenerii noştri negociază cu băncile pentru a primi credite. Negocierile cu băncile nu sunt foarte uşoare, sperăm să ne sprijine pentru că vorbim de joburi şi de investiţii de milioane de euro. Noi producem acum în România (prin parteneri - n.red.) 770.000 de biciclete şi vrem să ajungem la 1,5 milioane.
- Vom continua să investim şi în deschiderea de magazine şi în dezvoltarea de depozite, planurile noastre sunt pe termen lung.
Bogdan Marcu,
partner, retail agency, Cushman & Wakefield Echinox
- Impactul acestei perioade va fi foarte puternic. Ne dorim să recuperăm, ne dorim să se întâmple ceva în mod real, dar încă sunt restricţii de circulaţie. Lucrurile se vor restarta pas cu pas. Cred că o parte din afaceri se vor regla din iunie sau iulie.
- Toată lumea încearcă să se adapteze în această perioadă. Cred că cel mai important este să existe un dialog activ între retaileri, malluri, autorităţi, bănci şi alţi colaboratori.
- E important pentru fiecare jucător să inţeleagă piaţa şi impactul pandemiei.
- Mallurile pregătesc o modalitatea de a reporni businessul, încercând să creioneze un mediu sigur pentru clienţi. Mă aştept să văd o limitare iniţială a traficului în centrele comerciale.
- Impactul online-ului este extrem de ridicat. Trăim într-o eră digitală, probabil că vom vedea multe schimbări în ceea ce priveşte comercianţii, dar şi în rândul producătorilor.
Jean Valvis,
proprietar, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti
- Dacă nu se pune infrastructura depozitelor la punct, dacă nu există spaţii de colectare şi selecţie a produselor agroalimentare, nu cereţi consumatorului să cumpere produse româneşti. Producătorii autohtoni trebuie să se unească pentru a avea forţă. Piaţa apelor minerale este norocoasă că este dominată de produse româneşti.
- Cine a făcut investiţii în spaţii de depozitare şi procesare? Această lipsă există de 10 ani, fiindcă producătorii nu se asociază, iar statul nu a făcut investiţii în spaţii de colectare a produsele proaspete.
- De ce să importăm din Grecia şi Turcia produse proaspete? Pentru că nu avem capacitatea de a ne organiza? Trebuie să facem treaba logistică, din spate. E nevoie de infrastructură.
- După pandemie, lumea îşi va schimba ierarhizarea priorităţilor. Lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia sau să facă orice tip de compromisuri.
Liviu Apolozan,
fondator si VP of Strategy , DocProcess
- Acum, mulţi retaileri încearcă să schimbe modul tradiţional de lucru şi să treacă la documentele online, încearcă să îmbunătăţeasă partea de back office, cu scopul de a menţine buna relaţia din ecosistemul lor. Ei se află în mijlocul furnizorilor lor, al consumatorilor şi, de altfel, trebuie să îşi păstreze şi resursele umane.
- Misiunea noastră este să punem la îndemâna clienţilor documente electronice. Astfel se vor elimina o serie de obstacole în continuarea şi dezvoltarea activităţii de business. Se va reduce timpul de plată al furnizorilor, se va facilita achiziţionarea de bunuri şi se va îmbunătăţi cash-flow-ul atât de util astăzi.
- Cred că băncile pot ajuta economia să treacă mai repede peste această perioadă prin acces la credite, prin punerea le dispoziţia clienţilor a unor platforme digitale. Pentru mine este important să am cash flow, iar pentru retaileri cash flow-ul este o problemă. Aceste instrumente pot fi implementate în România.
Călin Costinaş,
deputy CEO, Profi
- Schimbările vor veni în retail, cât de radicale vor fi depinde de durata crizei. Dacă durata va fi mică, va fi afectată puterea de cumpărare şi clienţii vor migra de la branduri premium spre medium şi low. Dacă va fi lungă, se vor reconfigura reţelele de retail, pentru că se va schimba modelul de cumpărare. Oamenii vor cumpăra de acasă, va fi mai puţin trafi în magazine.
- Cred că vor pierde teren magazinele de proximitate care mizează pe produse la pachet şi care au şi preţuri puţin mai mari. Vor trebui să se adapteze şi reţelele cash&carry care au clienţi din zona HoReCa. Câştigătoare vor fi supermarketurile şi magazinele de discount.
- Hipermarketurile se vor duce spre HoReCa, mai exact vor face spaţii mai mari de tip food court, deoarece clienţii nu vor mai avea puterea financiară să meargă la restaurant şi se vor duce să-şi satisfacă o nevoie la un preţ mai mic.
- Vor supravieţui firmele agile şi creative. Pe termen mediu, la nivel de Europa am observat cât de mult depindem de China şi s-ar putea să fie migrări, iar noi să fim beneficiari. Europa a înţeles că suntem dependeţi de facilităţi de producţie din afara continentului şi că trebuie facem intern.
Anca Radu,
operations manager for Romania, Pepco Retail
- Pentru noi, care suntem activi offline, perioada aceasta e provocatoare pentru că trebuie să asigurăm salariile angajaţilor, trebuie să asigurăm cashflow şi continuitate în business.
- E normal ca online-ul acum să crească şi fiecare business să se gândească la digitlizarea în ansamblu.
- Principalul scop al guvernului ar trebui să fie sprijinirea acestui sector puternic afectat. Acum consumul va genera criza. Avem nevoie de un set de măsuri pe termen scurt, bine gândit de autorităţi, apoi avem nevoie de unul pe termen lung, pentru că doar aşa economia îşi va reveni.
- Pentru retailerii care nu deţin spaţiile, chiriile sunt cele mai mari linii de cost după resursa umană. În alte ţări, statul a intervenit prin a ajuta comercianţii să nu mai trebuiască să plătească chirie. Totodată, statul a intervenit pentru ca băncile că sprijine dezvoltatorii de centre comerciale care au împrumuturi.
- Vom avea nevoie de 1-3 ani să revenim la ceea ce aveam îninte. Depindem de deciziile autorităţilor de susţinere a economiei, de susţinere a consumului, a investiţiilor, a locurilor de muncă.
