Special

AREI Conference 2019. Dezvoltatori imobiliari: Suntem văzuţi de autorităţi ca „aducători“ de maşini. Dacă am lucra împreună, am putea dezvolta comunităţi

AREI Conference 2019. Dezvoltatori imobiliari: Suntem văzuţi de autorităţi ca „aducători“ de maşini. Dacă am lucra împreună, am putea dezvolta comunităţi

Conferinţa organizată de AREI în parteneriat cu ZF a strâns peste 100 de dezvoltatori imobiliari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, care au discutat despre cum pot reglementa industria pentru a le fi mai simplu investitorilor să demareze proiecte pe piaţa locală. Galerie foto

Autor: Alexandra Cepăreanu

21.10.2019, 09:00 211

Reprezentanţii autorităţilor lo­cale sunt mai atenţi la in­tensificarea traficului dintr-o anumită zonă atunci când un dezvoltator depune actele necesare pentru a construi un proiect decât la beneficiile pe care le-ar aduce construcţia în sine, au spus reprezentanţi ai dez­vol­tatorilor imobiliari şi fondurilor de in­vestiţii în cadrul unei conferinţe or­ganizate de AREI (Asociaţia Investi­to­rilor de Real Estate din România) în parteneriat cu Ziarul Finan­ciar.

„Suntem priviţi ca o problemă de către autorităţile statului, precum creatori de trafic şi «aducătorii de maşini», nu ca o soluţie. Dacă am lucra împreună, am putea dezvolta comunităţi. Ar fi ideal ca administraţia publică, arhitecţii publici şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice să ne asculte şi să se mişte mai repede când mergem spre ei cu diferite probleme. Cred că oraşul se schimbă cu noi, dacă ne implicăm împreună, de la autorităţi locale şi dezvoltatorii care suntem deja pe piaţă, până la investitorii care vin“, a spus Lori Collin, director România la Lion’s Head. Ea a amintit de momentul în care fondul de investiţii NEPI Rockcastle a vrut să construiască o parcare pe şapte niveluri în mallul Promenada, iar autorităţile locale au spus că nu se poate pentru că se va aglomera zona, în loc să vadă avantajele care vin odată cu acea parcare. „Puteam pune la dispoziţie acea parcare întregii zone.“

Florin Furdui, country manager la Portland Trust, a spus că rolul dezvoltatorilor imobiliari este unul repre­zentativ pentru construirea comunităţilor, dar pentru a dezvolta comunităţi care să funcţioneze este nevoie ca mediul privat, mediul administrativ şi cel public să lucreze împreună. „Rolul dezvoltatorului este unul reprezentativ în crearea comunităţilor. Dar trebuie ca mediul privat, administrativ şi cel public să joace împreună. Mă bucur că mediul administrativ este deschis spre a sprijini acest sector. În acelaşi timp, ne uităm în urmă şi observăm că infrastructura a întârziat să apară. Comunitatea este prezentă, dar trebuie ajutată să funcţio­neze“, a spus Florin Furdui.

De asemenea, şi Robert Ioniţă, head of legal la NEPI Rockcastle, a spus în cadrul conferinţei că pentru a putea dezvolta Capitala este nevoie ca instituţiile locale să îi sprijine pe investitori şi să construiască drumuri de acces şi străzi în zonele în care ei dezvoltă proiecte de clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale sau parcări.

„Trebuie să lucrăm împreună, noi facem parcări şi clădiri, iar autorităţile locale fac străzi. Trebuie să fie o sinergie între noi“, a susţinut Robert Ioniţă.

În contextul în care Bucureştiul a devenit unul dintre cele mai aglomerate oraşe europene din punctul de vedere al traficului auto, aflându-se pe locul 11 la nivel global, în coborâre cu un loc faţă de 2017, potrivit TomTom Traffic Index, dezvoltatorii imobiliari spun că se axează pe dezvoltarea unor proiecte de construire a unor parcări care să fie situate la marginea Capitalei, astfel încât să ofere persoanelor care vor să intre în Bucureşti posibilitatea de a parca maşina la intrarea în oraş şi a folosi transportul public.

„Principalul focus pe care îl avem în momentul de faţă este mobilitatea. Cum putem dezvolta proiecte care să capteze traficul din zonele limitrofe, să construim parcări, iar oamenii să lase maşinile la intrarea în oraşe şi să folosească sistemul de transport public“, a spus Irina Dimitriu, partner, head of real estate la Reff şi Asociaţii.

 
 

Sînziana Pardhan, managing director România, P3 Logistic Parks

♦ În parcul logistic P3 Bucharest A1 lucrează 3.000 de oameni. De aici şi ideea unui proiect multifuncţional care se va afla în centrul parcului logistic şi care va cuprinde o cantină cu 200 de locuri cu terasă exterioară, care ne dorim să fie un nucleu pentru alte spaţii viitoare.

♦ Vrem ca în următorii doi ani să adăugăm şi alte funcţiuni parcului logistic, precum cafenea, poştă şi altele pe care le doresc atât chiriaşii cât şi angajaţii lor, să creăm un centru gravitaţional.

♦ Trebuie să vedem care sunt nevoile chiriaşilor, pentru că observăm că pe piaţa de birouri există o exigenţă continuă atât din partea chiriaşilor, cât şi din partea oamenilor din jurul clădirilor.

♦ Dinamica în piaţa de logistică şi spaţii industriale este diferită şi nevoile sunt de altă natură. Este clar că Timişoara s-a dezvoltat şi pe baza lipsei de infrastructură din interiorul ţării şi a proximităţii de reţeaua de infrastructură din vest, lucru care a facilitat atragerea de spaţii de producţie şi logistică transfrontalieră.

♦ Odată cu dezvoltarea infrastructurii în alte zone ale ţării se vor dezvolta şi în alte spaţii logistice, pentru că spaţiile logistice fac parte din infrastructură, sunt necesare.

 

Florin Claudiu Roman, preşedinte, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Camera Deputaţilor

♦ Eu am senzaţia că trăiesc în altă ţară, în care birocraţia este la fel de puternică.  Oamenii se plâng de faptul că pentru a solicita o autorizaţie de construire ai nevoie de 27 de avize, de faptul că unele avize nu sunt primite la timp şi nu există sancţiune şi eu cred că dacă ar fi să fim corecţi lucrurile sunt mai complicate decât se vede.

 

Cezar Soare, consilier al Inspectoratului General, Inspectoratul de Stat în Construcţii

♦ Suntem în proces de implementare cu un proiect cofinanţat din fonduri europene, prin care, în 2021, jucătorii din industria construcţiilor vor depune toată documentaţia necesară demarării unui proiect online, pe o platformă. Proiectul este un Program Operaţional de Capacitate Administrativă cofinanţat prin fonduri europene, pentru care avem termen de închidere luna noiembrie a anului 2021.

♦ Industria construcţiilor reprezintă o industrie foarte puternică în România, au 7% din PIB.

♦ Începând cu 1 ianuarie 2021, conform directive 13 a Uniunii Europene, toate clădirile noi va trebui să respecte două reguli: 10% din energia consumată va trebui să provină din surse regenerabile, iar acele surse trebuie să fie în cadrul clădirii sau în apropierea ei. Al doilea impact al directivei 13 va fi în partea de certificate. Astfel, certificatele de urbanism se vor modifica, autorizaţiile de construire vor fi conform certificatului de urbanism, iar la fiecare certificat de urbanism trebuie să veniţi cu studiile eficienţei energetice.

♦  În condiţiile în care aceste studii nu sunt conforme cu legislaţia, se va considera că certificatul de urbanism nu este complet, iar autorizaţia de construire nu mai este valabilă. Pentru a colabora mai eficient cu administraţia locală trebuie să faceţi aceste proiecte astfel încât documentaţia să conţină actele care dovedesc că noua construcţie va fi eficientă din punct de vedere energetic.

 

Ştefan Călin Dumitraşcu, arhitect-şef, Primăria Municipiului Bucureşti

♦ Bucureştiul nu îşi permite să intre în 2020 fără reglementări clare care să elimine subiectivismul din procedura de autorizare a construcţiilor. Nu ne permitem să pierdem din nou boomul de construcţii care va veni, să intrăm într-o previzionată criză precum cea din 2007, alegându-ne doar cu praful de pe tobă în ceea ce priveşte investiţiile imobiliare.

♦ Trebuie să fim o administraţie deschisă dar riguroasă. Primăria Bucureşti şi primăriile pe sectoare sunt angrenate la realizarea documentaţiilor importante, pentru a putea ca la începutul anului viitor să prezentăm investitorilor reglementări care să ducă la autorizarea directă pe aproape 80-85% din teritoriul municipiului Bucureşti.

♦ Scopul este să ajungem la o normalitate şi să avem autorizarea directă a construcţiilor în Bucureşti.

♦ În următorii cinci ani sper ca Bucureştiul să explodeze şi să îşi merite statutul de metropolă. Avem un tren de prins, dar trebuie şi ca cetăţenii să înţeleagă că nu orice construcţie reprezintă un dezastru.

 

Teodor Dulceaţă, secretar general, Ministerul Mediului

♦ O simplificare a legislaţiei şi a procedurii în ceea ce priveşte industria de construcţii vine atât în ajutorul investitorilor, cât şi în ajutorul cetăţenilor.

♦ Spre că atât dezvoltatorii cât şi cetăţenii au înţeles că mediul înconjurător este important şi vor dezvolta mai multe spaţii verzi, construcţii verzi.

♦ Legea deşeurilor din construcţii spune că trebuie ca 70% din deşeurile din construcţii să meargă spre reciclare. Până la urmă este un domeniu din care se pot câştiga bani.

♦ Trebuie să punem la dispoziţia cetăţeanului posibilitatea de a recicla selectiv. Am putea valorifica aceste deşeuri foarte mult.

♦ Acum este promovat un program prin care cetăţenii pot beneificia de panouri fotovoltaice, care este un ajutor de până la aproximativ 5.000 de euro, care cred că o să conteze. O astfel de investiţie va duce la un consum zero de energie, ceea ce contează foarte mult pentru noi toţi.

 

Dan Tudorache, primar, sectorul 1 al municipiului Bucureşti

♦ În sectorul 1 avem 734 de hectare fără PUZ (plan urbanistic zonal) în zona de nord a sectorului. Sper ca până la final de an să avem PUZ pe cele 734 de hectare, pentru că fără PUZ nu putem construi nimic, iar lumea nu înţelege de ce o primărie cu atât de mulţi bani nu poate construi nimic, nu putem aduce apă, canalizare, nu putem să asfaltăm. Nu avem PUZ de mai bine de trei ani şi sper ca până la final de an să avem PUZ pe sectorul 1.

♦ Stăm la dipoziţie pentru orice proiect inovator sau grandios. Aştept acel proiect de la Romexpo, care de doi ani aşteaptă să facă acea investiţie de 2 miliarde de euro, care urmează să vină în acea zonă Romexpo, şi chiar va fi o zonă de interes a Bucureştiului şi a sectorului.

♦ În ceea ce priveşte spitalul din zona de nord a Bucureştiului, care va fi cel mai mare spital care se va construi de la zero, după anii ‘90, să primească toate aprobările. Va fi un spital de 1.115 paturi. Noi sperăm ca până la sfârşitul anului, sau imediat după luna ianuarie, efectiv să începem construcţia la acest spital.

 

Andrei Creci, director general, Societatea de Transport Bucureşti

♦ Transportul public este foarte important pentru un oraş precum Bucureşti.

♦ Construcţiile, cartierele rezidenţiale, clădirile de birouri sunt prea puţin gândite din punctul de vedere al eficienţei transportului public. Construim hectare întregi, dar nu ne gândim că persoanele de acolo, locatari, chiriaşi, oameni care lucrează în zonă, nu vor putea să ajungă în oraş.

♦ Dezvoltatorul trebuie să intervină în sprijinirea transportului public. Avem cartiere cu blocuri rezidenţiale care încă nu au acces la transportul public.

 

Lori Collin, director România, Lion’s Head

♦ Criza a triat dezvoltatorul de calitate de speculatori. Cred că acum lucrurile se construiesc cu temei, sunt construcţii durabile, de aceea am intrat pe această piaţă, pentru că s-a maturizat, pentru că avem ce cumpăra.

♦ Sunt investitori din America, Africa de Sud, care consideră că Bucureştiul este o destinaţie care îşi merită valoarea.

♦ Clădirile de birouri din Bucureşti sunt de talie internaţională, cu chiriaşi de top, firme din oraşe precum Frankfurt, Silicon Valley sunt şi aici, nu ne diferenţiem de oraşele puternice. Ar trebui să fim mândri de ceea ce s-a creat până acum şi să lucrăm împreună pentru a schimba mentalitatea locală. 

♦ Autorităţile locale trebuie să ne privească ca investitori, nu ca parteneri, noi suntem acolo să facem bani, nu să avem discursuri politice. Cred că e mult loc să creştem, să ne modernizăm.

 

Florin Furdui, country manager, Portland Trust

♦ Mă bucur că mediul administrativ este deschis spre a sprijini acest sector. În acelaşi timp, ne uităm puţin în urmă şi vedem că nici acum nu avem metrou în zonele reprezentative, nu avem căi ferate, nu avem autostrăzi, avem metrou început şi oprit pe la jumătate.

♦ Pare că autorităţile vor să ne ajute, au bunăvoinţă, dar timpul nu ne iartă, iar noi, ca jucători privaţi, putem să facem o mulţime de lucruri dar avem şi limite.

♦ Primul lucru la care ar trebui să se uite un investitor atunci când vrea să investească într-un proiect este cât de dinamic este oraşul în care intră. Pentru că, în mod constant, autorităţile locale au dezvoltat strategic anumite industrii.

 

Daniela Bădulescu, country manager, S IMMO România

♦ Impactul nostru în comunitate este vizibil. Noi am ales Piaţa Victoriei pentru că am crezut în această zonă, indiferent de cum arăta ea. Am crezut în infrastructură, în faptul că există metrou.

♦ Zona Gării de Nord se va dezvolta şi ea şi nu cred că va dura mult.

♦ În ceea ce priveşte Calea Griviţei şi strada Buzeşti, avem acel colţ iar planul nostru este să facem o zonă verde.

♦ Trebuie să vedem în viitor şi trebuie să venim cu proiecte care să răspundă la nevoi din viitor, inclusiv să dezvoltăm zone verzi, să eficientizăm consumul de energie electrică şi de alte utilităţi. Iar pentru a dezvolta astfel de proiecte, comunitatea ne inspiră zi de zi.

♦ Putem merge fiecare la autorităţi cu proiecte individuale, dar având o voce comună am putea demara proiecte comune, chiar şi proiecte de infrastructură. Cred că fiecare dezvoltator este pregătit să ofere ceva comunităţii, ceea ce este important pentru bunăstarea noastră.

 

alexandra.cepareanu@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO