Miniştrii de finanţe europeni au împins Grecia mai aproape de prăpastia defaultului după ce au refuzat statului elen ajutor imediat, în condiţiile în care Atena a avertizat că mai are bani doar pentru câteva săptămâni şi au speriat pieţele indicând că mărimea contribuţiilor băncilor la cel de-al doilea program de sprijin extern ar putea fi mai mare decât cea stabilită iniţial.
Reuniţi la Luxemburg, miniştrii de finanţe din zona euro au stabilit că nu vor lua vreo decizie până în noiembrie referitoare la acordarea unei tranşe de opt miliarde de euro din ajutorul extern de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia. Oficialii au sugerat de asemenea că statul elen trebuie să implementeze mai multe măsuri de austeritate. Decizia pune Atena într-o situaţie extrem de dificilă deoarece Grecia, potrivit oficialilor eleni, ar putea intra în incapacitate de plată în doar câteva săptămâni dacă nu va primi tranşa, eveniment care ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru zona euro , scrie The New York Times.
Din cauza recesiunii amplificate de măsurile de austeritate introduse pentru a satisface pretenţiile creditorilor internaţionali, Ministerul de Finanţe elen a anunţat că nu-şi va putea respecta ţintele de deficit bugetar stabilite iniţial cu UE, Fondul Monetar Internaţional şi BCE. Astfel, Grecia urmează să înregistreze anul acesta un deficit bugetar de 8,5% din PIB, faţă de 7,6% din PIB, cât a fost convenit cu creditorii oficiali, iar în 2012 un deficit de 6,8% din PIB, comparativ cu 6,5% din PIB prevăzut iniţial.
"Respectarea condiţiilor stabilite este necesară pentru ca Grecia să primească fondurile de care are nevoie. Un pas ferm către reforme structurale şi privatizare este esenţial. Va fi, probabil, nevoie de noi măsuri", a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn.
Afirmaţiile nu sunt încurajatoare pentru nimeni, deoarece din cauza austerităţii Grecia nu mai are resurse pentru a reveni curând la o creştere economică suficient de mare pentru a-şi pune datoriile uriaşe pe o traiectorie sustenabilă, scrie Reuters. Statul elen a intrat într-un cerc vicios, după unii analişti o spirală a morţii, în care este nevoit să se împrumute tot mai mult pentru a-şi gestiona datoriile curente
Datele recente dramatizează situaţia Atenei. În iulie FMI estima că Grecia va înregistra o creştere economică de 0,6% anul viitor. La doar zece săptămâni mai târziu, instituţia înrăutăţeşte prognoza la o contracţie de 2,5%, care ar urma unui declin de 5,5% în acest an.
Preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker a declarat după reuniunea de la Luxembourg că miniştrii reevaluează mărimea contribuţiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit în iulie 2011. Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat atunci să înregistreze o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti care au maturitatea până în 2020.
Între timp, perspectivele economice ale ţării s-au înrăutăţit, iar deficitul bugetar va depăşi cel mai probabil limitele convenite în acord, Atena necesitând finanţare suplimentară. Numeroşi oficiali europeni şi economişti au sugerat că sectorul privat ar trebui să-şi asume o contribuţie mai mare la salvarea Greciei, apropiată de 50% din datorii.
"În privinţa implicării sectorului privat, trebuie să luăm în calcul că au avut loc schimbări între timp, după deciziile luate pe 21 iulie, deci analizăm într-adevăr revizuirea tehnică a acordului", a arătat Juncker, fără a oferi alte detalii.
Întâlnirea miniştrilor a adus totuşi şi un element pozitiv, oficialii acceptând să permită Finlandei să primescă garanţii pentru ajutoarele pe care le va acorda Greciei, ceea ce elimină unul dintre obstacolele de care s-a lovit cel de-al doilea pachet de bailout destinat statului elen. Juncker a asigurat că niciun alt stat nu va dori înţelegeri asemănătoare deoarece sunt costisitoare.
Oficialul a declarat, de asemenea, că defaultul Greciei nu reprezintă o opţiune.
