Reprezentanţii băncii centrale se declară de acord cu demersul finanţării statului direct de la populaţie printr-o emisiune de obligaţiuni pe termen lung, dar spun că trebuie ca guvernul trebuie să mărească credibilitatea acţiunilor şi programelor sale şi să ţină cont că, împreună cu mediul privat, obiectivul principal este crearea de locuri de muncă.
Nicolae Dănilă, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, spune că este de acord cu un asemenea demers, de a emite obligaţiuni în lei către populaţie, dar trebuie întărită încrederea populaţiei în soluţiile şi programele guvernamentale.
"Sunt pentru un asemenea demers, dar depinde cum foloseşti banii. Este bine să fie folosite aceste emisiuni în aceste condiţii de criză pe pieţele financiare externe. Economisirea trebuie să fie intensificată, să fie acoperit acest «gap» (deficit, engl. - n.red.) de resurse pe termen scurt prin plasamente pe termen lung. Populaţia ar fi dispusă să împrumute direct statul, dar în acelaşi timp statul şi mediul privat trebuie să asigure un mediu economic de creştere şi de creare de locuri de muncă pentru ca veniturile oamenilor să crească. Statul trebuie să creeze încredere în piaţă prin fapte nu prin declaraţii politice", a spus Dănilă.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, spune că e bine ca împrumuturile statului să fie un mix - de la bănci, de la persoane fizice, de la companii, din surse interne şi externe. "Împrumuturile de la populaţie ar trebui să fie un element al finanţării deficitului bugetar, nu neapărat direct, ci prin piaţa de capital prin fondurile de pensii private, astfel încât să se dezvolte piaţa internă de capital şi în general investorii instituţionali".
Liviu Voinea, analist economic, spune că o emisiune a statului de obligaţiuni către populaţie ar fi o concurenţă pentru bănci şi ar duce la scăderea randamentelor, deci statul s-ar putea împrumuta mai ieftin. "Oamenii ar fi fi dispuşi să împrumte statul chiar cu 5% dobândă la lei", a spus Voinea.
"O asemenea emisiune de bonduri adresată persoanelor fizice este de foarte mare necesitate, mai ales că scadenţa medie a împrumuturilor statului român este 1,9 ani. Statul se împrumută de la intern prin scadenţe mai mici de un an, şi în general doar scadenţele la emisiunile pe pieţele internaţionale sunt mai mari de 1 an, ceea ce face ca media să fie de 1,9 ani", a explicat Voinea. Statul are anual finanţări de circa 30 de miliarde de euro, pentru că nu numai deficitul bugetar trebuie finanţat, care se ridică la circa 4,4% din PIB în 2011, adică 5,5 miliarde de euro, şi 1,9% în 2012, adică 2,6 miliarde de euro, ci trebuie rostogolite şi creditele luate anterior pe plan intern şi extern.
"Dacă băncile străine scot bani din ţară este o soluţie alternativă, fără îndoială. A mai fost folosită această soluţie în 1999, când iarăşi statul se confrunta cu lipsa finanţării din străinătate. Trebuie spus că populaţia, în mod surprinzător, în criză îşi măreşte economisirea, este mai dispusă să se gândească la astfel de emisiuni de obligaţiuni. Dacă ai fi scos această emisiune de bonduri în 2006, când toată lumea se gândea cum să ia credite pentru case şi maşini, nu ai fi reuşit", a mai spus Liviu Voinea.
Romeo Pomponiu, director general la producătorul de confecţii Steilmann, spune că este absolut normal ca populaţia şi companiile să aibă încredere în titlurile emise de statul român. "Atâta timp când noi vedem o siguranţă şi o stabilitate, dacă noi mergem pe această linie a reducerii deficitului bugetar cred că vom avea o dezvoltare economică sănătoasă. Măsurile luate până în prezent sunt serioase şi erau singura alternativă în actuala situaţie", a spus Pomponiu.
Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, spune că ceea ce poate banca centrală este să creeze un climat de stabilitate în care o astfel de emisiune de obligatiuni pentru populaţie să aibă succes.
"Ministerul Finanţelor este cel care ar trebui să se împrumute. Dacă o va face, ar trebui să ţină cont ca această emisiune de obligaţiuni să aibă o valoare nominală relativ mai redusă. Trebuie ţinut cont şi de costurile de administrare a unei asemenea oferte. E bine să ai un echilibru ca emitent şi să ai în portofoliu şi titluri deţinute de bănci şi de populaţie. Finanţele ar trebui să ţină deschisă posibilitatea emiterii unor asemenea bonduri, dar trebuie ţinut cont că există această limită a faptului că economiile medii ale populaţiei sunt reduse şi ar trebui bonduri cu o valoare nominală mai redusă. Dar fără îndoială că trebuie reluat acest canal", a spus Popa.
Averea financiară a românilor însumează 26 de miliarde de euro
Averea financiară totală a românilor se ridică la circa 26 mld. euro, sumă care acoperă abia jumătate din datorita publică guvernamentală, de circa 46 mld. euro.
Fiecare român are în medie o avere financiară - calculată ca diferenţă între plasamentele financiare şi datoriile la bănci - de 1.182 de euro, fiind astfel la coada clasamentului între ţările din regiune, arată un raport publicat în vară de grupul italian UniCredit.
Preţul actual al unui titlu de stat este de 10.000 de lei (2.300 de euro), ceea ce înseamnă că majoritatea românilor nu-şi permit să cumpere în prezent un astfel de bond.
Depozitele bancare sunt principalul instrument de economisire, deşi ponderea lor a coborât de la 63% din activele financiare, în 2010, la 59% anul acesta, adică circa 15 miliarde de euro.
În schimb, plasamentele în titluri de stat ale românilor însumează circa 470 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.
Analiştii sunt astfel rezervaţi în privinţa rezultatului unei emisiuni de bonduri pe piaţa locală.
Principala sursă pentru astfel de investiţii ar fi reducerea depozitelor bancare, ceea ce înseamnă mai puţini bani disponibili pentru sectorul privat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
