♦ Există apetit pentru creditele de consum; românii încearcă să îşi menţină un anumit stil de viaţă şi când puterea de cumpărare e afectată ♦ În retail, o cotă de piaţă de 2-4% este nerelevantă, având în vedere că retailul se mută tot mai mult în zona datelor şi a inteligenţei artificiale; este nevoie de scară pentru a putea parametriza astfel de soluţii tehnice ♦ Majoritatea actorilor din piaţă şi-au pregătit, într-o măsură mai mare sau mai mică, planuri de rezervă pentru efectele crizei din Golf, iar o mare parte dintre consecinţe au fost deja absorbite ♦ În lipsa unei extinderi regionale sau globale, şansele de scalare şi de transformare într-un jucător relevant sunt limitate şi dificil de materializat.
Codruţa Furtună, chief sales officer - deputy CEO, Allianz-Tiriac
► Ne uităm la protecţie pură, dincolo de asigurarea cesionată băncii pentru credite. Segmentul IMM, pe care îl adresăm încă modest, reprezintă o oportunitate importantă: există circa 600.000 de companii în România, dintre care 90% sunt microîntreprinderi. Acestea sunt cele mai vulnerabile şi au cea mai mare nevoie de protecţie prin asigurare. Acolo vedem o zonă clară de utilitate.
► Piaţa de bancassurance, din perspectiva cifrelor, în România în 2025, arată o dinamică extrem de interesantă, în sensul în care asigurările de viaţă distribuite prin bancassurance au avut o creştere de 46% faţă de 2024.
► Dacă ne uităm la asigurările generale, acolo vorbim de o piaţă dominată de brokeri, iar colegii noştri din bancassurance reuşesc o distribuţie redusă, de aproximativ 2,5% în 2025. Avem şansa ca în următorii 3–5 ani să multiplicăm acest nivel.
► Potenţialul este în special în asigurările de viaţă, unde volumele de business sunt mari
► O creştere de 50% are un impact semnificativ, iar în asigurările de viaţă o evoluţie normală ar trebui să ducă la un volum de aproximativ şapte ori mai mare decât cel actual.
► Ţările dezvoltate au un share al bancassurance în totalul asigurărilor generale de 20–25–30%, cu excepţia Marii Britanii.
► Nu vedem cross-sellul ca principală zonă de distribuţie în bancassurance.
Aurel Bernat, director executiv Instituţii Financiare şi Relaţii Investitori, BT
► Ne putem uita în ochii investitorilor şi să le spunem că noi credem în România. Suntem în competiţie cu absolut fiecare ţară din jurul nostru, iar la întâlniri trebuie să scoatem lucrurile pozitive. Nu ar trebui să ne mai fie atât de teama de succes. Să nu ne fie teamă că investitorii ne caută şi să fim cât mai diplomatici cu putinţă din punct de vedere economic.
► Contextul e unul inflaţionist, în care investitorii se uită atent la oportunităţile şi alternativele pe care le au din punct de vedere investiţional. Pe de altă parte, impactul fondurilor de investiţii şi al pensiilor este încă destul de limitat ca procent în PIB. Abia recent vedem tracţiune reală către investiţii.
► Observăm cum portofoliile şi ETF-urile încep să câştige tracţiune. Dacă ne uităm regional la evaluarea pieţei locale, suntem sub vecinii noştri. Bulgaria stă mai bine decât noi.
► Este un fenomen general valabil: vedem conflicte, inflaţie ridicată şi o orientare către piaţa de acţiuni, care creşte. Nu există multe pieţe suficient de lichide care să bată inflaţia mai uşor decât piaţa de acţiuni, în momentul de faţă.
► Ne uităm la o imagine în care se caută alternative, randamentele sunt atractive, dar acest lucru nu ar trebui să reprezinte un capăt de drum, ci să ne dea încredere, având în vedere că am ajuns la 500.000 de clienţi în fondurile de investiţii. Mi se pare că abia acum începem cu adevărat să vorbim despre aceste lucruri.
► Dacă ne uităm la România aşa cum este ea, observăm două mari industrii listate, cu tracţiune importantă: banking şi energie. Aceste domenii sunt pe val, iar şi piaţa este pe val. Investitorii se uită cu respect la România şi, dacă în timp util se rezolvă şi problema politică, atunci potenţialul nostru ar trebui să se reflecte în evaluări mai ridicate.
► România rămâne o ţară în care dividendul este în continuare ridicat, în jur de 7–8%, ceea ce este atractiv, în special în contextul luptei cu inflaţia.
► Baza de depozite este în continuare în creştere, ceea ce înseamnă că oamenii rămân atraşi de pasivitate în alegere. În acelaşi timp, avem o creştere de două cifre în ceea ce priveşte onboarding-ul.
► Nouă ne este uşor să spunem că aceşti bani vin de la alţii, de la concurenţii noştri.
Alexandru Cristescu, director, Raiffeisen Private Banking
► Piaţa de acţiuni este singura zonă, singura clasă de active care pe termen lung te poate ajuta să combaţi eficient inflaţia şi atunci se duc foarte mult în zona de de acţiuni.
► Unde sunt banii? Sunt două dimensiuni, cum simţim noi ca bancă locală versus competitori externi. Şi aici simţim o oarecare concurenţă din partea lor, dar este important de menţionat că piaţa locală aduce nişte oportunităţi acum cel puţin mai mari decât le aduc pieţele externe.
► Eu personal, cred că nimeni nu poate să spună cu precizie cum va fi viitorul, adică nu cred în teoria globului de cristal. Oricât de multe analize am face, viitorul este incert întotdeauna, este mai degrabă succesul pe care îl poţi avea. Este mai degrabă cât de eficient eşti în administrarea riscurilor în investiţii, cred că acesta este probabil cel mai important lucru. Personal, nu am o temere foarte mare în legătură cu ceea ce ne aşteaptă pe viitor, sunt mai degrabă o fire optimistă.
► Dacă ar fi să mă uit la contextul macroeconomic, aşteptarea noastră este ca acest ciclu de scădere economică în România să atingă minime undeva pe la jumătatea anului, iar de anul viitor să intrăm pe un trend ascendent şi ne aşteptăm la o creştere a PIB-ului de undeva 1,7%.
► În general, serviciile private banking din extern sunt mai scumpe decât cele din România, deci plăteşti mai mulţi bani şi s-ar putea să ai acces la produse de investiţii şi oportunităţi investiţionale cu randamente mai mici decât cele pe care le poţi accesa la noi în ţară.
► În privinţa inflaţiei este ca din vară, printr-un simplu efect de bază, să vedem o diminuare.
► Cel mai mare cont din private banking este de peste 100 mil. euro.
► Noi avem în administrare, în total, la Raiffeisen peste 4 mld. euro, în private banking sunt 2,2 mld. euro.
► În private banking, penetrarea în investiţii este cam 65%, deci sunt în continuare bani în conturile clienţilor noştri care nu sunt investiţi. Suma care intră în fonduri nu este atât de mare, raportată la totalul activelor clienţilor. Apoi în celălalt segment, în segmentul de upper afluent, unde avem circa 2 mld. euro, rata de penetrare în total investiţii este de cam 35%, deci sunt în continuare foarte mulţi bani care există în bancă, în conturile clienţilor noştri şi care nu sunt investiţi.
Oana Ilaş, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania
► Cererea de credite încă a mers bine în prima parte a anului 2026, cu un apetit mai ridicat pentru creditele de consum.
► Acest comportament reflectă şi dorinţa românilor de a-şi menţine un anumit stil de viaţă, chiar şi într-un context în care puterea de cumpărare este afectată.
► Şi segmentul creditelor imobiliare a continuat să performeze bine.
► Retailul încă are potenţial de a atrage clienţi noi, iar aici contează foarte mult alegerea pe care am făcut-o, în mod conştient, de a rămâne o bancă universală.
► Avem aproximativ 5 milioane de clienţi de retail şi continuăm să creştem de la lună la lună.
► Nivelul incluziunii financiare din România este încă sub potenţial, ceea ce înseamnă că există în continuare oportunităţi importante de creştere, inclusiv prin integrarea românilor din diaspora.
► Putem atrage clienţi noi în măsura în care ecosistemul pe care îl construim răspunde concret nevoilor lor şi le oferă servicii relevante şi uşor de utilizat.
Adina Călin, director produse, CEC Bank
► În anul 2025, zona de retail a fost unul dintre motoarele de creştere a creditării.
► Clientul retail în momentul de faţă nu doar că a adoptat tehnologia şi a a devenit un client digital, dar şi devenit şi un client mult mai informat.
► În România, vorbim de trei din zece români care nu au nici măcar un produs bancar, nu sunt incluşi financiar.
► Vorbim de intermediere financiară undeva la 25%, adică dincolo de un cont bancar, clientul să aibă şi un produs de creditare, comparativ cu alte pieţe din Europa, unde vorbim şi de peste 100% deci clar există loc pentru noi toţi.
► Mai avem de lucru în a atrage clienţii care sunt pe piaţa noastră, fără să vorbesc de diaspora.
► Avem undeva la 2.000 de clienţi retail.
► Într-un timp foarte scurt, clientul retail cred că a fost principalul client care a adoptat tehnologia, a trecut de la branch la internet banking, acum funcţionează foarte mult pe mobile banking. Vorbim de fluxuri complet digitale pentru zona de client retail.
► Am plasat în jur de 4 miliarde în zona de retail, cred că 64% dintre creditele contractate au fost pe flux digital
Mihail Ion, vicepreşedinte retail, Raiffeisen Bank Romania
► Oportunitate de dezvoltare există. O bună parte dintr-o populaţia noastră e încă puţin bancarizată.
► Creditarea şi economisirea cresc, dar cu o dinamică sub rata inflaţiei.
► Obiectivele clienţilor sunt mult mai mult susţinute decât în trecut şi nu vorbim doar despre produsele clasice bancare, ci despre posibilitatea de a diversifica economiile către investiţii.
► În ultimul an, cam 40% din creşterea activelor financiare ale clienţilor au mers către investiţii şi 60% pe instrumentele de economisire clasice.
► Toţi avem nevoie să economisim atunci când suntem activi, să investim pentru compensarea reducerii standardului de viaţă după pensionare, în protecţie pentru ceea ce e important pentru noi.
► Vorbim despre o abordare din ce în ce mai personalizată pe nevoile clienţilor, utilizând informaţiile, datele pe care băncile le cunosc despre clienţii lor.
► Experienţa clienţilor pe canalele cu care interacţionează cu băncile devine una integrată.
► Vorbim de o scădere uşoară a intermedierii financiare, strict referindu-ne la contextul actual, care poate să fie influenţat şi de contextul economic curent.
Robert Anghel, CEO, Salt Bank
► Băncile clasice, cu mult timp în urmă, au digitalizat toate produsele care puteau fi digitalizate.
► În al doilea val, au intrat fintech-urile pe diferite segmente şi au venit cu multă agilitate, tehnologie şi experienţă de utilizare, transformând relaţia şi apetitul clienţilor faţă de bănci
► Noi am venit într-un val în care am adoptat tehnologia modernă şi am aplicat agilitatea fintech-urilor într-un cadru de reglementare extrem de riguros.
► 70% dintre clienţii noştri sunt din urbanul mare, restul provenind fie din diaspora, fie din mediul urban mic sau rural.
► Există o transformare substanţială de abordare, în care oamenii îşi vor construi averea în viitor. De aceea am investit foarte mult în produsul nostru de investiţii.
► Pe investiţii, avem creşteri de două cifre pe toate produsele pe care le oferim.
► Avem fonduri mutuale pe care le distribuim de la BT Asset Management, precum şi acţiuni şi ETF-uri internaţionale.
Florina Moisei, country manager, Revolut Bank Romania
► Este loc de creştere pentru toată lumea, atât timp cât clientul primeşte ceea ce îşi doreşte, acolo unde îşi doreşte şi când îşi doreşte.
► Multă vreme, produsele de investiţii au fost accesibile mai ales persoanelor cu expertiză financiară, bine informate şi care aveau acces la consultanţă specializată în bancă. Revolut a democratizat accesul la aceste produse
► Vedem o accelerare a obiceiurilor de economisire, atât anul trecut, cât şi anul acesta. Românii vor să pună bani deoparte şi vor, în acelaşi timp, să aibă acces rapid la aceşti bani, fără să piardă dobânda acumulată.
► Unul din trei români foloseşte serviciile Revolut Bank în România, iar la nivel de Bucureşti şi Ilfov, unul din doi locuitori ai acestei zone foloseşte Revolut.
► Ca ritm de creştere, faţă de anul trecut avem o creştere de aproximativ 40%.
► În zona de prevenţie a fraudei, dar şi în orice tip de servicii oferite clienţilor pe suport digital, tehnologia joacă un rol extraordinar de important.
