♦ Până acum, investiţiile au fost în sectorul public, în special infrastructura mare, acum mingea este în terenul sectorului privat şi trebuie să înceapă planurile de investiţii ♦ Cine se poziţionează corect va avea 10-15 ani de creştere ♦ Avem nevoie de jucători regionali, pe partea de banking, energie, retail pentru a nu rămâne blocaţi în „curtea şcolii“.
Băncile au în continuare foarte multă lichiditate, foarte mult capital, chiar cu mult peste cerinţele minime legale, iar apetitul există în continuare. Companiile pot fi ajutate şi de Banca de Investiţii şi Dezvoltare, care poate veni cu garanţii, iar punctul de plecare este bun. Acum, dacă există apetit, sectorul privat nu mai trebuie să aştepte, este momentul să investească pentru că planurile de investiţii pot ajuta la echilibrarea lucrurilor, dar acestea trebuie să fie pe cicluri mai lungi. Cine se va poziţiona corect încă de acum va avea 10-15 ani de creştere, sunt doar câteva dintre concluziile desprinse în urma discuţiile care au avut loc în prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit 2025.
„Acest indicator la care ne uităm, credite corporate pe PIB, nu este neapărat relevant pentru că ne comparăm cu Ungaria. Ungaria, prin consolidarea bilanţului OTP, care este în regiune una dintre cele mai mari bănci, cu excepţia României. Ungaria adaugă prin consolidare, la PIB-ul Ungariei, şi creditele pe care OTP le dă şi în Republica Moldova, Ucraina, Solvacia, Cehia şi în Bulgaria şi aşa mai departe. Noi, neavând jucători regionali, nici pe partea de banking, energie, retail, din păcate ne jucăm în curtea şcolii şi atât se poate în curtea şcolii. Nu ne interesează în Champions League, ne place aici pentru că primim 7,5% la bonduri“, a spus Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank.
El a mai adăugat că nevoia de creditare va apărea foarte rapid în momentul în care vom avea un guvern stabil, care va veni cu măsuri de consolidare fiscală.
„Până acum statul a pus lichiditate în piaţă prin deficitele pe care le-am văzut. În momentul de faţă va atrage lichiditatea din piaţă prin reducerea deficitului. Atunci, sectorul privat, băncile, sunt chemate să emită monedă, să pună lichiditate în piaţă, să dea credite pentru că cash flow-ul companiilor va avea probleme, pentru că vor fi diminuate prin intervenţia statului prin rezolvarea deficitului bugetar. Atunci băncile vor suplini această nevoie“, susţine Cristian Sporiş.
În ceea ce-l priveşte pe Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania, el a explicat că dobânzile sunt mari, dar în acelaşi timp sunt şi foarte multe dezechilibre.
„Băncile, competitorii noştri, noi, dăm credite imobiliare pe termen de 20-25 de ani, la dobânzi de 4,7%, 4,8%, 4,9%, titlurile de stat sunt la 7,5%, depozitele sunt la 5,5%. Cumva, tot ce ai învăţat în şcoli de banking sau economie sau management se întâmplă exact invers. La un produs de credit ipotecar nu este doar produsul în sine, este un pachet care include şi bancassurance, cont curent, cardurile, deci este un produs profitabil chiar cu dobânzile atât de scăzute. Nimeni nu pierde bani neapărat. Cred că încă o perioadă vom vedea dobânzile la nivelul actual până vom avea acest plan guvernamental, credibil, echilibrat care ne va arăta unde merge toată economia României“, a explicat Omer Tetik.
„Există clar o decuplare între sistemul bancar şi economie”, a spus şi Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR, adăugând că vedem niveluri bune de capitalizare şi lichiditate la nivelul sistemului bancar, dar România este la coada Europei din punctul de vedere al intermedierii financiare. „Băncile trebuie să găsească acel optim între creditarea economiei reale şi asumarea excesivă de riscuri“, a menţionat el.
Din perspectiva lui Matei Kubinschi, Director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR, susţine că în general toate băncile s-au conformat cu recomandările BNR de a reţine 50% din profitul de anul trecut, iar evoluţia capitalului este una naturală.
„În general toate băncile s-au conformat cu recomandările noastre de a reţine 50% din profitul de anul trecut. Evoluţia capitalului este şi una naturală dată de evoluţia activelor şi capitalului ca elemente separate de bilanţ“.
Dacă ne uităm la restul indicatorilor, profitabilitatea se menţine la un nivel foarte bun“.
„Avem o creştere uşoară a indicatorului cost pe venit. Ajunsesem în 2023 la un nivel foarte bun, în zona verde, dar s-a deteriorat uşor indicatorul pentru că avem impactul creşterii cheltuielilor de personal care a devenit destul de important şi avem şi impactul taxei pe cifra de afaceri care a intrat în vigoare şi care a adăugat în principiu 1,3 mld. lei în plus la cheltuielile adminsitrative pe componenta de taxe şi impozite. Vom vedea acest efect şi în acest an“, a spus Matei Kubinschi.
