Un val puternic de incertitudini şi neîncredere provocat de criza grecească s-a propagat ieri rapid pe bursele internaţionale, dar mai ales pe cele europene, cu impact puternic asupra sistemului bancar şi cel financiar.
Băncile europene au pierdut dintr-un foc peste 50 de miliarde de euro din valoarea de piaţă.
Acţiunile unor bănci italiene precum UniCredit şi Intesa Sanpaolo au scăzut atât de mult încât tranzacţionarea lor la bursă a trebuit suspendată. Banca centrală a Elveţiei a fost nevoită să intervină pe pieţe pentru a nu scăpa de sub control cursul francului elveţian, un activ preferat de investitori pe vremuri de criză. Aprecierea monedei erodează puterea financiară a exportatorilor. În Austria, o ţară ale cărei bănci s-au extins puternic în Europa de Est şi Balcani, acţiunile Raiffeisen s-au dus în jos, la deschiderea şedinţei de tranzacţionare de ieri, cu peste 14%.
Măsura disperată a restricţionării mişcării capitalului în Grecia, perspectiva intrării economiei elene în incapacitate de plată şi cea a unui referendum prin care grecii să aleagă între reformele propuse de creditori şi ieşirea ţării lor din zona euro au lovit mai ales acţiunile băncilor din statele de la periferia zonei euro. În primele minute de tranzacţionare din şedinţa de ieri titlurile Banco Comercial Portuguese (Portugalia) au scăzut cu 9,6%, cele ale Banca Popolare di Sondrio (Italia) cu 9,7% şi ale BBVA şi Santander (Spania) cu 8,4% respectiv 8,5%. În Franţa, acţiunile Credit Agricole au coborât cu 8%, iar în Germania titlurile Commerzbank şi Deutsche Bank au scăzut cu 7,1% şi 6,3%. Seismul nu a ocolit nici Irlanda, nici Olanda şi nici Marea Britanie. De altfel, acţiunile băncilor europene au înregistrat ieri cele mai mari scăderi din 2011, iar valoarea de piaţă a instituţiilor de credit s-a redus cu peste 50 de miliarde de euro, potrivit calculelor Bloomberg.
„Pe termen scurt, ar trebui să vedem o dispoziţie negativă pe pieţe. Obligaţiunile suverane, băncile din ţările de la periferia zonei euro, toate vor fi afectate de incertitudini“, a explicat Jacopo Ceccatelli, analist la Marzotto SIM.
Obligaţiunile emise de băncile greceşti au atins cel mai scăzut nivel din istorie. Preţurile bondurilor vândute de Alpha şi Piraeus au scăzut cu 20 de puncte procentuale la mai puţin de 45% din valoarea nominală. Preţurile evoluează invers faţă de randamente, ceea ce înseamnă că preţul finanţării pentru băncile greceşti creşte. Un indicator al riscurilor datoriilor financiare din Europa a atins maximul de după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers.
„Îngrijorările privind Grecia au ajuns la maxim“, a explicat Dominic Rossi, analist la Fidelity Worldwide Investment.
Expunerea băncilor europene sau din alte regiuni la Grecia s-a redus drastic de la declanşarea crizei datoriilor greceşti, însă acestea rămân vulnerabile la destrămarea zonei euro. Unele sunt, de asemenea, sensibile la fluctuaţiile valorilor bondurilor suverane din portofoliile lor.
Valoarea obligaţiunilor suverane italiene deţinute de băncile din Italia s-au apropiat în aprilie de recordul istoric de 415,5 mld. euro. „Cel mai mare impact va veni pentru bănci prin intermediul portofoliilor de investiţii“, spune Antonio Guglielmi, analist la Mediobanca. Expunerea băncilor europene la Grecia este de circa 40 mld. euro. HSBC, din Marea Britanie, şi Credit Agricole, din Franţa, aveau la finalul anului 2014 cele mai mari expuneri la Grecia, de 5 mld. euro, respectiv 4,2 mld. euro.
Săptămâna trecută Banca Centrală Europeană a îngheţat pentru prima dată anul acesta finanţarea de urgenţă prin care ţine în viaţă băncile greceşti la aproximativ 89 de miliarde de euro. În lipsa banilor de la BCE băncile greceşti nu pot acoperi retragerile din depozite făcute de greci şi de aceea guvernul de la Atena a închis timp de o săptămână băncile din ţară şi a restricţionat retragerile şi transferurile de capital. Fără aceste măsuri disperate, sistemul bancar grecesc s-ar prăbuşi. Grecia este al doilea stat din zona euro după Cipru care introduce astfel de limitări.
