♦ Sunt patru domenii prioritare, strategice, pe care România le poate susţine: securitatea energetică, securitatea alimentară, apărarea şi finanţarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată – medium high-tech şi high-tech services ♦ Este „common sense” din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite ♦ Rata solvabilităţii, deşi este în scădere, rămâne peste medie.
Capitalizarea solidă, nivelurile confortabile de lichiditate şi capacitatea de a susţine economia au transformat băncile într-unul dintre cele mai stabile sectoare ale economiei. Însă, într-o piaţă aflată în continuă transformare, rezilienţa nu mai este suficientă. Miza următorilor ani va fi relevanţa. Pentru liderii industriei, provocarea nu mai este doar să reziste şocurilor externe, ci să transforme stabilitatea în creştere sustenabilă, după cum au spus cei mai importani jucători din sectorul bancar românesc în cadrul celui mai important eveniment bancar, ZF Bankers Summit 2026, ziua 1.
În ciuda întârzierilor unor proiecte finanţate din fonduri europene şi a unui ritm mai temperat al creditării faţă de anii precedenţi, optimismul bancherilor privind potenţialul economiei româneşti rămâne ridicat. Investitorii străini continuă să aducă în România capital şi know-how, convinşi că oportunităţile de dezvoltare sunt încă departe de a fi epuizate. Relevanţa, însă, este cea care face diferenţa într-o industrie aflată într-un proces continuu de consolidare, în care dimensiunea, cota de piaţă şi capacitatea de a servi clienţi tot mai sofisticaţi devin avantaje competitive decisive. Pe măsură ce piaţa se concentrează în jurul marilor jucători, iar competiţia pentru clienţi şi resurse se intensifică, băncile sunt obligate să găsească echilibrul între eficienţă, creştere şi proximitatea faţă de client. Iar în 2026, întrebarea nu mai este dacă sistemul bancar e suficient de rezilient. Întrebarea este care dintre jucători vor reuşi să transforme această rezilienţă în relevanţă pe termen lung.
Acestea au fost câteva din concluziile care a rezultat în urma discuţiilor liderilor din bănci la ZF Bankers Summit 2026, ziua 1.
Samir Karia, managing director, Citi în România, a spus în cadrul conferinţei că miza băncilor locale începe să se schimbe, de la rezilienţă la relevanţă. „Conectivitatea, lichiditatea şi capacitatea de a rămâne relevantă pentru clienţi sunt, în opinia mea, mai importante decât rezilienţa în sine. Rezilienţa sistemului a fost ridicată în ultimii şapte ani, în special în România, însă, de exemplu, clienţii noştri ne solicită tot mai des sprijin la nivel internaţional, în zone în care serviciile noastre contează cu adevărat”, a explicat Samir Karia.
În ceea ce priveşte viziunea lui Florian Neagu, director Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR, acesta susţine că la nivel geopolitic şi în contextul strategiei europene, o problemă importantă este că avem un sector bancar foarte mic. „Nu marginal, ci semnificativ mai redus faţă de următoarea ţară clasată după nivelul intermedierii financiare, care are un sistem bancar de două ori mai mare decât cel autohton. La nivel regional, această dimensiune contează.”
Ca structură, majoritatea ţărilor din UE funcţionează cu sectoare bancare în care rolul capitalului autohton este dominant. Este şi rezultatul autorităţilor din respectivele ţări, care şi-au sprijinit sectoarele bancare, a amintit Neagu. „În cazul României, vedem că, deşi ponderea capitalului autohton rămâne minoritară, pe grupuri de provenienţă sectorul bancar autohton este de câţiva ani pe primul loc. Prin urmare, deciziile care pot îmbunătăţi funcţionarea sectorului bancar autohton vor fi resimţite direct de capitalul românesc”, a spus Florian Neagu.
Bogdan Neacşu, preşedinte executiv CEC Bank, preşedintele ARB, consideră că activitatea de creditare nu va fi într-un ritm similar ca anul trecut, ci va fi un ritm mai scăzut, dar va fi o creştere a activităţii de creditare.
„Din perspectiva activităţii bancare, nu mă aştept ca activitatea de creditare să fie cu un ritm similar al anului trecut. Mă aştept să fie un ritm mai scăzut, dar va fi o creştere a activităţii de creditare. Fenomenul de consolidare a sistemului bancar continuă şi părerea mea este că va continua. Nu pot să spun acum dacă va fi un fenomen foarte accelerat sau mai puţin accelerat. Dar el va continua. Pentru o bancă din top nivelul de cotă de piaţă pe care ar trebuit să-l aibă astfel încât să fie relevantă este de peste 3%. Nivelul de active la nivelul sistemului bancar este concentrat în rândul primelor şapte bănci. Restul de bănci, chiar dacă par un pic mai mici, probabil că s-au specializat pe alte nişe de clientelă şi pe alte segmente de piaţă. Nu înseamnă că este un model de business ineficient sau că nu avem nevoie şi de aşa ceva. Băncile trebuie să investească în cotă de piaţă. Aşa devin relevante în ce înseamnă a atrage contrapartide mai mari din perspectiva clienţilor şi a companiilor”, a explicat Bogdan Neacşu.
În ceea ce priveşte Banca Transilvania, ömer Tetik, CEO-ul băncii, susţine că sistemul bancar este foarte solid din punctul de vedere al capitalizării sau al lichidităţii şi este în cea mai bună formă.
„Noi trebuie să credem că există potenţial, să fim optimişti, altfel nu putem să facem planuri de creştere. Vedem nişte întârzieri legate de fondurile europene, dar nu a renunţat nimeni la vreun proiect momentan pentru că, mai mult decât noi, investitorii străini cred în potenţialul ţării“.
Oamenii investesc, vin cu capital, cu know-how şi investesc aici. Ei în continuare văd un potenţial de investiţii aici. Stabilitatea politică cred că va fi un impuls foarte bun pentru creştere. Este „common sense” din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite. Focusul nostru e în continuare România pentru că, dacă tot suntem în urmă şi există potenţial de creditare, potenţial de creştere, atunci nu dorim să pierdem acest focus”, a spus Omer Tetik.
Florian Neagu, director Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR
► Mesajul pe care îl primim din partea tuturor instituţiilor financiare europene este că nivelul riscului sistemic la nivel european rămâne ridicat. Trebuie să vedem care sunt soluţiile pentru a ne adapta şi care sunt paşii cei mai buni de urmat.
► Privind imaginea sectorului bancar românesc, reuşim în continuare să avem toţi indicatorii la un nivel bun. Rata solvabilităţii, care, deşi este în scădere, rămâne peste medie, este şi rezultatul reglementării BNR de a nu distribui mai mult de jumătate din profituri. Profitabilitatea bună a sectorului bancar din ultimii cinci ani înseamnă că cel puţin jumătate din profit rămâne în ţară. Astfel reuşim să construim aceşti indicatori şi să facem faţă provocărilor.
► Sunt patru domenii prioritare, strategice, pe care România le poate susţine: securitatea energetică, securitatea alimentară, apărarea şi finanţarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată – medium high-tech şi high-tech services.
► La nivel geopolitic şi în contextul strategiei europene o problemă importantă este că avem un sector bancar foarte mic. Nu marginal, ci semnificativ mai redus faţă de următoarea ţară clasată după nivelul intermedierii financiare, care are un sistem bancar de două ori mai mare decât cel autohton. La nivel regional, această dimensiune contează.
► Ca structură, majoritatea ţărilor din UE funcţionează cu sectoare bancare în care rolul capitalului autohton este dominant. E şi rezultatul autorităţilor din acele ţări, care şi-au sprijinit sectoarele bancare. În România, deşi ponderea capitalului autohton rămâne minoritară, pe grupuri de provenienţă sectorul bancar autohton este de câţiva ani pe primul loc. Deciziile ce pot îmbunătăţi funcţionarea sectorului bancar autohton vor fi resimţite direct de capitalul românesc.
► Consecinţa faptului că avem un sector bancar mai mic este că şi entităţile noastre sunt mai mici. Dacă vrem să fim relevanţi măcar la nivel regional, această componentă merită îmbunătăţită. Aşa cum alte ţări şi-au ajutat entităţile să crească, şi în cazul nostru e un spaţiu semnificativ.
► Primul risc este cel extern, reprezentat de riscurile geopolitice. Al doilea risc este legat de dezechilibrele macroeconomice interne (defictul fiscal şi de cont curent). Al treilea risc este legat de creditele neperformante - nu anticipăm o deteriorare severă, însă ne aşteptăm la o creştere a neperformanţei. Atunci când economiile europene încetinesc, sectorul bancar resimte inevitabil efectele. Din fericire, nivelul de pregătire al sistemului bancar este bun atât din perspectiva solvabilităţii, cât şi a provizioanelor. Ultimul risc, aflat în creştere, este riscul cibernetic. În multe cazuri este vorba despre actori statali care generează aceste vulnerabilităţi.
► Dacă analizăm media ultimilor trei ani şi comparăm cu restul ţărilor din UE, vedem că băncile din România au avut un ritm de creştere semnificativ.
► Dacă vrem să sprijinim investiţiile, lecţia este că intervenţiile trebuie să fie mult mai bine ţintite.
► Cum se finanţează firmele din România comparativ cu cele europene? România este, de departe, pe primul loc atunci când vine vorba de dezvoltarea activităţii prin resurse proprii sau aportul acţionarilor. În ţările dezvoltate, dezvoltarea se bazează în principal pe credite bancare.
► Când analizăm statisticile comparative, antreprenorii români se află pe primul loc în ceea ce priveşte finanţarea prin credit comercial. Creditul comercial capătă un rol tot mai important în pasivele firmelor. Ideea că acesta este gratuit este doar aparentă.
► Rolul firmelor performante este important. Până să ajungem la masa mare a companiilor, aceste entităţi sunt poate mai uşor de sprijinit. Acestea pot beneficia de finanţare bancară fără riscuri semnificative. O altă problemă structurală este funcţionarea unui număr mare de firme subcapitalizate.
► Pe segmentul populaţiei se observă, de asemenea, un spaţiu important pentru creşterea intermedierii financiare şi pentru extinderea dimensiunii sectorului bancar.
► Pe canalul intern, România are cel mai redus nivel de incluziune financiară din UE. Dacă media europeană este de aproximativ 94-95%, în România, deşi în creştere, ultimele date indică 71%. Avem un număr ridicat de persoane care rămân în afara sistemului bancar. Acest lucru se reflectă şi în nivelul intermedierii financiare.
► Deşi am avut unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere a intermedierii financiare raportate la PIB, rămânem în continuare pe ultimul loc în UE. Valoarea adăugată produsă în economie şi reflectată în PIB a crescut semnificativ. Însă trebuie să ne întrebăm dacă această creştere s-a produs echilibrat sau cu acumularea unor dezechilibre.
► Din păcate, cifrele macroeconomice indică atât un deficit fiscal ridicat, cât şi un deficit de cont curent. O parte din creşterea economică a fost finanţată nu doar prin sectorul bancar, ci şi prin acumularea de deficite. Această abordare funcţionează o perioadă, dar pe termen mediu şi lung generează costuri. Acum este normal să plătim o parte din exuberanţa anilor anteriori.
Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania
► Primul lucru şi cel mai important este că stabilitatea sistemului bancar este foarte solidă din punctul de vedere al capitalizării sau al lichidităţii, suntem în cea mai bună formă, atât Banca Transilvania, cât şi sistemul bancar.
► Noi trebuie să credem că există potenţial, să fim optimişti, altfel nu putem să facem planuri de creştere.
► Vedem nişte întârzieri legate de fondurile europene, dar nu a renunţat nimeni la vreun proiect momentan, pentru că, mai mult decât noi, investitorii străini cred în potenţialul ţării. Oamenii investesc, vin cu capital, cu know-how şi investesc aici. Ei în continuare văd un potenţial de investiţii aici. Stabilitatea politică cred că va fi un impuls foarte bun pentru creştere.
► Este „common sense” din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite.
► Focusul nostru e în continuare România pentru că, dacă tot suntem în urmă şi există potenţial de creditare, potenţial de creştere, atunci nu dorim să pierdem acest focus.
► Dacă ne uităm la patru cicluri de câte cinci ani, vedem că Banca Transilvania la fiecare cinci ani şi-a dublat activele. Aceasta este şi ţinta noastră pentru următorii cinci ani cel puţin. Dacă dublăm în următorii cinci ani activele băncii, vom fi doar în trend, adică nu este o ţintă foarte ambiţioasă. Aceasta este miza şi viziunea noastră.
► Aceasta este şi o oportunitate. Într-adevăr, trecem prin o perioadă dificilă atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, nu doar noi. Băncile au dovedit rezultate bune într-o ţară liberă, capitalistă. Mi-e cam teamă să vorbesc despre profiturile băncii ca să nu dau idei de alte impozite şi taxe.
► Băncile nu că nu au nevoie de ajutor sau susţinere, ci au o performanţă bună. Există dorinţă de creditare, discuţia asta despre faptul că nu credităm destul mi se pare destul de nedreaptă.
► Noi am construit bugetul pentru 2026 în noiembrie şi nu am schimbat nimic, cu toate schimbările externe, interne, războiul din Orientul Mijlociu sau criza politică. Noi ne-am păstrat angajamentul că vom livra această creştere de aproape 10% a creditării.
► Dorim să credităm, nu vreau să dau vina doar pe reglementări, într-adevăr şi creditul comercial este o problemă structurală. Acum 20-25 de ani, băncile nu aveau capital, lichiditate suficientă şi asta a fost o variantă mult mai uşoară. În plus, parţial cu fiscalitatea, parţial cu transparenţă, guvernanţă din ce în ce mai bună a economiei, a fost foarte greu să accesezi datele reale ale firmei pentru a credita.
► Dar lucrurile se schimbă. Într-adevăr, a fost inflaţie, a fost creştere foarte bună a PIB-ului ţării, nu am rămas în urmă cu cifre proastă, ci cu capitalizare bună, cu NPL-uri încă reduse. Asta este o oportunitate pentru România.
► Ne uităm şi în afară, nu neapărat că putem să facem o diferenţă în ţări precum Franţa sau Germania, unde sistemele bancare sunt foarte puternice. În câteva ţări din jurul României dorim să deschidem fie birouri reprezentative sau sucursale.
► În ultimii 10-15-20 de ani, noi am crescut prin consum şi acum România se schimbă şi trecem la economie bazată pe producţie, pe industrializare, investiţii în infrastructură. Cererea în zona de companii mici sau retail e mai scăzută, dar asta nu înseamnă că a dispărut. În continuare, creşterea există, am deschis în primul trimestru peste 130.000 de conturi bancare în BT. Plata cu BT Pay este foarte populară şi destul de vizibilă pe piaţa locală.
► Vedem câteva domenii cu cele mai multe provocări, poate piaţa rezidenţială, agricultura, după câţiva ani de secetă. Există apetit mare de finanţare din partea băncilor în continuare şi cred că vom depăşi destul de bine perioada aceasta. Un ritm de creştere şi solicitare de creditare mai mare vedem în zona de energie regenerabilă, stocare, baterii, investiţiile sunt mult mai mari, infrastructură - de la spitale până la drumuri. După doi – trei ani vom fi uimiţi cât de repede ajungem la Sibiu, Iaşi şi aşa mai departe. Acum simţim doar durerea construcţiilor când călătorim între oraşe. Chiar şi în zona de agricultură, cu investiţii în irigaţii şi în utilaje, are un potenţial imens. Noi putem să devenim furnizorul Europei pentru multe produse alimentare.
► Digitalizarea economiei este un proces end to end, nu putem să digitalizăm doar sectorul bancar, trebuie să fie digitalizare şi la nivel de administraţie centrală, trebuie să fie digitalizare la nivel de firme mici şi mari. Acum 10 ani am dat un comunicat de presă în care am anunţat că de Black Friday ajunsesem la 1 milion de tranzacţii cu cardul. În 2025, de Black Friday, am făcut 11 milioane de tranzacţii cu cardul. Adaptarea este destul de rapidă, chiar şi în zona rurală.
► Pentru businessul nostru, numerarul nu este neapărat în creştere, dar nu este în scădere. Noi suntem şi una dintre foarte puţinele bănci care oferă servicii de procesare de cash. Avem aproape 2.300 de ATM-uri prin ţară. Aşa că noi credem în continuare că este un business şi are o importanţă. Nu credem că o să dispară cash-ul.
► Eu nici nu pot să sugerez acum o valoare a capitalizării, dar misiunea şi ambiţia noastră este să livrăm peste 20% return on equity an de an pentru acţionarii noştri.
► Cred că am dovedit pe partea de achiziţii şi dacă o să apară ceva, o să avem interes. Avem oameni foarte competenţi care pot să facă un due diligence şi o integrare rapidă. Dacă vom avea şansa, vom utiliza aceste competenţe. Altfel, nu renunţăm la creşterea organică.
► Noi dorim să fim principala bancă a antreprenorilor români sau a multinaţionalelor din România.
► Despre „dosarul ROBOR”: Scenariul de bază este că în următorii patru – cinci ani vom avea litigii, discuţii, dacă vor veni amenzile. Nu este vorba despre sume sau impactul amenzilor, noi trebuie să dovedim că nu a fost un cartel, că nu a fost vorba de înţelegeri şi că băncile nu au beneficiat de creşterea ROBOR permanent, ci ROBOR a crescut cu pieţele internaţionale, cu inflaţia, cu rata de referinţă.
► Una dintre temerile importante pentru anul viitor este un atac la reputaţia băncii sau a sistemului bancar.
► Criza politică internă o să afecteze continuitatea, o să pună presiune pe pieţe, pe ideile de investiţii, unii dintre investitori s-ar putea să renunţe, putem să avem întârzieri cu fondurile europene. Un scenariu destul de negativ ar fi pierderea ratingului ca investment grade. Sper ca cei care ne conduc să se mobilizeze repede cât să avem un guvern.
Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard România şi Croaţia
► România rămâne o economie în care numerarul are încă o pondere importantă, mai ales în zona rurală, însă ritmul de adopţie al plăţilor digitale continuă să accelereze, pe fondul extinderii plăţilor contactless şi al migrării consumatorilor către plata cu telefonul mobil sau cu dispozitive wearable.
► Plăţile contactless au devenit norma. Cu siguranţă aceasta e metoda de plată preferată. Lumea migrează către plata cu telefonul sau plata cu wearables, cu ceasul. Cu siguranţă, plăţile cu cardul fizic sunt în scădere ca pondere.
► România este o ţară în care rata de adopţie a plăţilor digitale este absolut fulminantă şi nu încetează să mă uimească. Dar mai avem foarte mult de lucrat. Gradul de bancarizare ar putea să fie peste 71%, dar să nu fie contorizat.
► E foarte importantă traiectoria comerţului online şi e foarte important să înţelegem că avem consumatori români educaţi, bancarizaţi, în special din zona urbană, care au aceleaşi aşteptări indiferent unde plătesc. Plăţile trebuie să aibă aceleaşi atribute, adică trebuie să fie rapide, sigure, intuitive şi să aducă nişte beneficii. Şi de asta trebuie să facem eforturi în comerţul online şi să aducem acelaşi nivel de rapiditate, securitate şi simplitate în plăţile din comerţul online.
► Gradul de penetrare a plăţilor electronice în zona rurală este încă scăzut, dar acum avem metode foarte simple, foarte ieftine, foarte eficiente care să permită comercianţilor să accepte plata cu cardul. SoftPOS-uri. Transformarea unui telefon mobil într-un dispozitiv de plată.
► Pentru a doua parte a anului mă aştept să văd o creştere a acceptării. E un trend accelerat de la începutul anului şi cred că o să ajungă şi în zona rurală. Pentru noi e foarte important să aducem simplitatea, convenienţa şi securitatea în mediul online şi cred că agentic payment (plăţi intermediate de agenţi AI) o să aibă o creştere frumoasă în România.
► Am lansat la începutul anului un program de loialitate în care deja avem trei bănci integrate. Programul permite posesorilor de carduri Mastercard să adune, la fiecare plată făcută la comercianţii parteneri, nişte puncte pe care le pot transforma în vouchere
Mihai Ionescu, managing director Kingsrock Advisors Europe
► Nu văd nicio problemă fundamentală în dezvoltarea sistemului bancar local. Este mai degrabă o chestiune de timp până când piaţa va ajunge la un alt nivel de maturitate.
►l Accesul băncilor locale la surse de finanţare mai ieftine, pe termen lung, precum şi reducerea riscurilor asociate finanţării în valută ar putea accelera ritmul de dezvoltare al pieţei bancare din România şi ar susţine extinderea creditării. Dacă România ar adopta moneda euro, riscul de schimb valutar ar dispărea.
► În prezent eu văd un sistem bancar foarte robust, cu perspective bune, cu o rată a creditelor neperformante foarte bună. Sigur, nu e un moment propice în care să nu te aştepţi să se deterioreze calitatea creditului un pic, dar cu toate astea sectorul bancar are tot ce-i trebuie ca să poată să treacă foarte bine prin această furtună şi nu prevăd niciun fel de probleme.
► Unul din tipurile de tranzacţii insuficient utilizate la nivelul sistemului bancar este securitizarea. În ultimii ani au început să apară şi tranzacţii de securitizare sintetică, care au rolul de a elibera capital şi de a crea spaţiu suplimentar pentru finanţare. Există şi obstacole legislative, pentru că securitizarea nu este uşor de realizat în baza cadrului juridic actual din România.
Bogdan Neacşu, preşedinte executiv CEC Bank, preşedintele ARB
► Din perspectiva activităţii bancare, nu mă aştept ca activitatea de creditare să fie cu un ritm similar al anului trecut. Mă aştept să fie un ritm mai scăzut, dar va fi o creştere a activităţii de creditare.
► Fenomenul de consolidare a sistemului bancar continuă şi părerea mea este că va continua. Nu pot să spun acum dacă va fi un fenomen foarte accelerat sau mai puţin accelerat. Dar el va continua.
► Pentru o bancă din top nivelul de cotă de piaţă pe care ar trebuit să-l aibă astfel încât să fie relevantă este de peste 3%.
► Nivelul de active la nivelul sistemului bancar este concentrat în rândul primelor şapte bănci. Restul de bănci, chiar dacă par un pic mai mici, probabil că s-au specializat pe alte nişe de clientelă şi pe alte segmente de piaţă. Nu înseamnă că este un model de business ineficient sau că nu avem nevoie şi de aşa ceva.
► Băncile trebuie să investească în cotă de piaţă. Aşa devin relevante în ce înseamnă a atrage contrapartide mai mari din perspectiva clienţilor şi a companiilor. Şi ai nevoie să servisezi şi clientelă de un anumit nivel, ca cifră de afaceri, ca profitabilitate, ca tichete de creditare. Obiectivul nostru este să ne consolidăm poziţia în piaţă.
► La nivelul sistemului bancar, se observă o deteriorare a calităţii portofoliilor de credit. Mă aştept ca rata de neperformanţă la nivelul sistemului să crească, dar nu alarmant. Dacă acum vorbim de un indice de neperformanţă undeva sub 3%, probabil că o să depăşim în a doua parte a anului acest nivel de indicator.
► Orizontul de scădere a inflaţiei trebuie creat şi probabil că primul aspect ce trebuie observat este ce se va întâmpla cu măsurile de consolidare fiscală. E foarte important că această politică de reorganizare administrativă, sau mai bine zis, o mai bună disciplină a finanţelor publice, a execuţiei bugetare, aceste lucruri trebuie întărite.
► Când o să vedem astfel de lucruri şi vedem continuitate în această abordare, evident că ne aşteptăm şi inflaţia să se tempereze. Dacă va cunoaşte o scădere accelerată sau nu către ultima parte a anului, rămâne de văzut. Dar aşteptarea este să se tempereze şi, evident, să creăm premise cel puţin pentru anul viitor de o revenire a creşterii economice în zona aceasta de măcar un 1,5%.
l Facem toate eforturile şi noi ca bănci ca aceste lucruri să se întâmple, să sprijinim, inclusiv statul în acest demers. Indiferent care va fi coloratura politică sau strategia de abordare, aceste lucruri trebuie să rămână şi trebuie să consolidăm această abordare fiscală în interesul tuturor. Nu putem să ne întoarcem înapoi. Ar fi o mare greşeală din acest punct de vedere.
Simona Petrişor, partener banking&finance şi capital markets, Bondoc şi Asociaţii
► Apropo de criza politică, în prezent nici noi nu o resimţim. Avem în continuare proiecte în curs care nu se opresc, pentru că, în principiu, investitorii au încredere şi şi băncile au încredere. În schimb, de exemplu, când a fost criza politică din decembrie 2024 şi ianuarie 2025, atunci a fost un pic diferit. Sperăm să nu mai fim într-o astfel de situaţie în viitorul apropiat.
►Cred că există o expunere mai mare decât ar trebui a băncilor pe sectorul public, dar s-ar putea ca la originea acesteia să fie practic lipsa unor debitori viabili în sectorul privat, pe care, din experienţa noastră, băncile i-au căutat întotdeauna.
► Reglementarea a suferit modificări, mai ales în contextul actual, cu războiul de la graniţă. Au fost numeroase pachete privind sancţiunile internaţionale. Băncile cunosc şi aplică în mod corespunzător.
► După mulţi ani în care sectorul bancar a spus de nenumărate ori că reglementările aplicabile sectorului sunt foarte stufoase şi au devenit extrem de complexe în aplicare, în prezent pare că a fost ascultat. În prezent, complexitatea aceasta este în general cauzată de reglementarea europeană. Credem că în prezent această tendinţă este pe cale să se schimbe.
► Cred că sectorul bancar ar trebui să urmărească activ partea aceasta de simplificare şi să intervină prompt la nivelul diferitelor consultări publice care se vor întâmpla în următoarea perioadă, mai ales la nivel european, astfel încât rezultatul reaşezării reglementării europene să fie satisfăcătoare pentru o creştere de competitivitate.
► Raportat la activitatea ultimului an, am fost implicaţi în peste 15 finanţări sindicalizate, cu o valoare totală de peste 4,1 mld. euro. Sunt proiecte mari, dezvoltate de investitorii instituţionali, fonduri de investiţii sau de grupuri corporative multijurisiţionale, prezente şi în România. Practic, finanţările au continuat în toată perioada, nu a existat nicio sincopă.
► Digitalizarea este o temă transversală a sectorului bancar şi a economiei. Şi acolo se încearcă o corelare a numeroaselor reglementări existente, care trebuie să împace, pe de o parte, protecţia datelor, securitate cibernetică şi riscul aferent acesteia şi multe altele. Practic toate aceste reglementări să se poată aplica, corelat, conform şi cu costuri minime de bănci.
► Am fost, ca firmă, implicaţi în mai multe fuziuni şi achiziţii care s-au întâmplat pe piaţă în România, şi de partea vânzătorilor, şi de partea cumpărătorilor. Ele au legăturăi nclusiv cu costul acesta de conformare, care în ultima vreme a continua să crească. Nu pot să-l susţii în mod sustenabil decât dacă ajungi să te poziţionezi pe piaţă şi să ai o putere mai mare, exact astfel încât să poţi asimila aceste costuri de conformare. Probabil, pe termen mediu, o să ajungă să se diminueze, dar pe termen scurt cred că o să crească în continuare. Trebuie luate măsuri active de investiţii pe zona de AI, măsuri pe care practic, în momentul ăsta băncile le au.
Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail BCR
► Rămân optimistă că băncile şi sistemul bancar atât de capitalizat în România pot susţine o perioadă dificilă, chiar şi geopolitică, şi se observă acest lucru. Nu la infinit, şi aceasta este o poziţie clară, nu putem sta aşa ani de zile sau chiar încă un an, dar cu siguranţă ştim să absorbim acest efect.
► Creşterea de anul acesta, chiar şi din T1 - în cazul nostru, practic unu din trei români a luat un credit imobiliar -, spune mult despre rezilienţa sistemului bancar, despre poziţionarea băncilor, mici şi mari, pentru că fiecare are un rol.
► Suntem rezilienţi într-o perioadă în care lucrurile nu sunt aşa de simple. Suntem pregătiţi, avem suficient capital în România, avem potenţial. Trebuie să mai umblăm puţin la educaţie. Un pic mai mult.
► Ce mă bucură şi văd cu claritate în întreg anul 2026 este că acei clienţi care au venit şi au apelat la un credit, la o finanţare, fie imobiliară, fie de consum, sunt acei clienţi care sunt mult mai bine pregătiţi decât acum 10 ani. Deci zona de educaţie îşi spune cuvântul. Nu se mai avântă atunci când nu văd o stabilitate.
► Maximum 30% din populaţia României are credit în România. Trebuie să vorbim despre o Românie integrală, universală, care este de 100%, nu doar de 30%.
► Avem o competiţie acerbă. Nu suntem doar sistem bancar şi atât. Avem companii mari de plăţi în România care vin şi dezvoltă relaţia fiscală sau financiară cu clienţii români, cu persoanele fizice, nu prin sistemul bancar.
Mustafa Tiftikcioglu, CEO, Garanti BBVA Romania
► Analizând comportamentul clienţilor şi al băncilor, pot spune cu încredere că problema este mai degrabă una de cerere decât de ofertă. Atât noi, cât şi celelalte bănci avem capacitatea de a creşte mai rapid, din punctul de vedere al capitalului, lichidităţii şi al apetitului pentru creditare.
► Atât pe segmentul retail, cât şi pe cel corporate, este o atitudine mai prudentă din partea clienţilor. Această prudenţă e influenţată parţial de evenimentele geopolitice – am trecut prin pandemie, războiul din Ucraina, iar acum vedem tensiunile din Orientul Mijlociu – şi parţial de volatilitatea internă, atât macroeconomică, cât şi politică. Toate acestea îi determină pe clienţi să fie mai conservatori. Acesta este factorul care afectează ritmul general de creştere al pieţei.
► Pentru a dubla activele şi volumul creditelor, este nevoie de o creştere anuală de aproape 15%. Din această perspectivă, consider că ritmul actual de creştere este sub potenţial.
► În anumite perioade am văzut astfel de ritmuri de creştere, poate nu în retail, dar în special în segmentul companiilor, atunci când au existat creditele susţinute prin programele FNGCIMM. În acele perioade am văzut creşteri anuale de 15% până la 20%. Aceste evoluţii au fost determinate şi de apetitul băncilor şi de condiţiile avantajoase ale finanţărilor. Acest lucru demonstrează că există potenţial în piaţă.
► Bankingul este o industrie în care dimensiunea contează foarte mult. Totul depinde de modelul de business. Dacă operezi pe anumite nişe, poate că ai o şansă şi cu o cotă de piaţă de 1% sau 2%. Totuşi, ca opinie personală, cred că o bancă ar trebui să depăşească pragul de 5%.
