Enrico Letta a fost premier al Italiei într-una dintre cele mai dificile perioade pentru economie, între 2013 şi 2014, când ţara sa şi Europa erau lovite de marea criză şi de criza datoriilor suverane, şi când zona euro risca să se destrame. Pentru una dintre cele mai grave probleme ale ţării sale, rata şomajului în rândul tinerilor la 40%, italianul a căutat o soluţie europeană. Letta este un proeuropean convins.
Acum, când Europa se vede în situaţia de a se confrunta cu provocări multiple, de la demografie şi războiul din Ucraina la reaşezarea ordinii mondiale comerciale, tehnologice şi militare de către SUA şi concurenţa agresivă la orice din partea Chinei, Letta promovează o Uniune Europeană mai unită şi o piaţă europeană mai integrată, dar şi reforme, unele controversate. Altfel, riscul este ca UE să ajungă o colonie a SUA sau a Chinei, spune el. Enrico Letta a primit misiunea de a pregăti un raport cuprinzător despre viitorul pieţei comune europene, despre competitivitate şi integrare, despre cum Europa poate recupera decalajul de productivitate pe care îl are cu SUA.
Acelaşi mandat l-a primit şi Mario Draghi, un alt italian, celebru pentru că a apărat euro în faţa atacurilor speculatorilor când a condus Banca Centrală Europeană. Ambele analize identifică probleme şi propun soluţii şi ghidează politicile actuale ale Comisiei Europene. Enrico Letta este invitatul special al Galei ZF, cel mai important eveniment de business din România, organizată astăzi, 17 noiembrie.
Letta este în măsură să vorbească celor prezenţi despre viitorul UE în contextul actualelor provocări interne şi internaţionale şi mai ales despre ce trebuie făcut pentru ca Uniunea să aibă un viitor.
Raportul lui Letta a fost publicat în aprilie 2024, înaintea celui al lui Draghi, cu titlul „Mult mai mult decât o piaţă - viteză, securitate, solidaritate“ şi pune accent pe „a da mai multă putere pieţei unice pentru a crea un viitor sustenabil şi prosperitate pentru toţi cetăţenii UE“. Ca şi analiza lui Draghi, aceasta avertizează asupra pericolului lipsei de acţiune şi asupra nevoii de a căuta soluţii pentru ca piaţa unică să supravieţuiască economic şi să-şi păstreze relevanţa geopolitică. Un an mai târziu, aceste avertismente cer şi mai multă urgenţă.
Letta reimaginează piaţa unică europeană, argumentând că declinul competitivităţii se datorează în principal lipsei de integrare în sectoarele financiar, energetic şi al comunicaţiilor electronice din cadrul UE.
Pe scurt, ambele lucrări, rapoartele Letta şi Draghi, îndeamnă UE să îşi simplifice cadrul de reglementare, să investească în tehnologie pentru a stimula inovaţia şi să aloce resurse financiare considerabile pentru îmbunătăţirea competitivităţii. Lucrările urmăresc, de asemenea, mobilizarea fondurilor din sectorul privat prin revitalizarea uniunii pieţelor de capital din UE, lansată pentru prima dată în 2014. Raportul Letta a propus o Uniune a Economiilor şi Investiţiilor pentru a finanţa „obiective comune care altfel ar fi imposibil de atins“.
Aceasta pentru că Europa nu duce lipsă de capital, ci de mobilizare a capitalului. Economiile private din UE ajung la 33.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un potenţial financiar enorm. Însă în fiecare an sute de miliarde de euro din economiile gospodăriilor europene se duc în străinătate, mai ales în SUA. Această hemoragie persistentă subminează capacitatea UE de a-şi finanţa propriile priorităţi strategice, de la inovare şi infrastructureă la tranziţia verde şi apărare.
Sub umbrela acestei uniuni a economiilor şi investiţiilor Europa îşi va putea construi campioni puternici şi verzi pentru sectoarele strategice care să poată concura cu adevărat pe scena mondială. Rapoartele, ale lui Letta şi Draghi, propun reformarea normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât acestea să contribuie la iniţiativele europene (în loc de cele naţionale).
Jurnalul de bord al unui european convins
♦ Enrico Letta s-a născut în 1969 în Pisa, Italia, şi a fost premier al acestei ţări în perioada aprilie 2013 - februarie 2014. Şi-a început cariera politică în anii ’90, mai întâi în partidul creştin democrat. A devenit cel mai tânăr ministru din istoria Italiei în 1998, ca ministru pe afaceri europene. În 2004, a devenit membru al Parlamentului European pentru prima dată.
♦ Letta a condus între 2015 şi 2021 Şcoala de Afaceri Internaţionale (PSIA) de la Sciences Pro, Paris, şi este decan al Şcolii de Ştiinţe Politice, Economice şi de Afaceri Globale a Universităţii IE din Madrid, printre cele mai renumite din Europa, din octombrie 2024.
♦ Italianul este şi preşedinte al Institutului Jacques Delors, un think tank dedicat promovării discuţiilor despre proiectul european, despre integrarea oamenilor în construcţia europeană şi diseminarea valorilor europene democratice, statului de drept, egalităţii şi solidarităţii.
♦ În septembrie 2023, Enrico Letta a primit un mandat din partea instituţiilor europene pentru a elabora un amplu raport privitor la viitorul pieţei unice. Raportul, „Mult mai mult decât o piaţă“, a fost publicat în aprilie 2024.
♦ Enrico Letta se declară un european convins, foarte pasionat, dar şi pragmatic în acelaşi timp. „Cred cu tărie că Europa reprezintă un set de valori. Dar cred de asemenea că Europa este necesară datorită chestiunii dimensiunii. Am fost toate ţări mari când lumea era mai mică. Astăzi, însă, este o lume mai mare în care toate ţările europene, repet, toate ţările europene, sunt mici comparativ cu giganţii de astăzi. Prin urmare, trebuie să fim pragmatici, să rămânem uniţi şi să ne extindem“, declara acesta în cadrul unui interviu.
♦ Pentru a-şi realiza raportul, fostul premier italian a călătorit prin întreaga Europă, vizitând 65 de oraşe, participând la peste 400 de întâlniri şi discutând cu sau ascultând mii de persoane, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai instituţiilor europene.
♦ Pe lângă raport, din această călătorie s-au născut două cărţi: „Des idées nouvelles pour l’Europe“, apărută în octombrie 2024, şi „Europa. Ultima oportunidad“, apărută în martie 2025, ambele reprezentând, ca şi raportul, un îndemn la acţiune.
♦ Prima carte, povesteşte Letta, este rezultatul „unui exerciţiu colectiv major“, un dialog cu cei care modelează Europa în domeniile economic, politic, universitar, dar şi al unor discuţii cu „cetăţeni pasionaţi şi cetăţeni nemulţumiţi“.
♦ Dezastrele financiare din 2008 şi 2011 au pus proiectul european sub o presiune intensă, iar această fragilizare a fost exacerbată de o serie de evenimente traumatizante: criza migraţiei, Brexit, pandemia de Covid-19, invazia rusească din Ucraina şi criza energetică ce a urmat.
♦ Pentru Enrico Letta, această succesiune de crize a demonstrat că Europa, oricât de imperfectă şi criticată ar fi, este „de neînlocuit“, dar că Uniunea, şi pilonul său central, piaţa unică, trebuie regândite.
♦ Acest „jurnal de bord“ al unui european pasionat ne face conştienţi de amploarea realizărilor şi de posibilităţile create de piaţa unică în ultimii peste 30 de ani.
♦ Astăzi, Uniunea Europeană îşi croieşte drum într-o lume a conflictelor geopolitice. Scopul cărţii este de a propune idei pentru accelerarea tranziţiei energetice, inovaţia şi reindustrializarea şi pentru întărirea blocului european în faţa imperialismului lui Putin.
♦ „Suntem norocoşi că ne-am născut în Europa în secolul potrivit şi trebuie să facem tot posibilul pentru a nu irosi destinul pe care l-am moştenit. Această carte este atât un imn adus Europei, cât şi un îndemn la acţiune pentru a fi demni de măreţia ei“, scrie Enrico Letta cu privire la cea de-a doua carte.
♦ Astăzi, UE se regăseşte într-o lume a conflictelor de tot felul. Cum să le facă faţă şi să găsească cele mai eficiente soluţii este un obiectiv primordial pentru toate statele sale membre şi pentru cele care aspiră să devină membre.
♦ „Europa este imperfectă, dar este de neînlocuit. E timpul să acţionăm. Aceasta este ultima noastră şansă. Acum, mai mult ca niciodată, inerţia înseamnă declin“, scrie Enrico Letta.
Mai multă creştere economică şi mai puţină austeritate! Este posibil să creezi creştere fără acumulare de datorii. Pentru a salva economia italiană, Letta a retras majorări de taxe
♦ Ca prim-ministru al Italiei în perioada aprilie 2023 - februarie 2024, Enrico Letta a pledat pentru renunţarea la austeritate angajându-se în acelaşi timp să respecte ţintele UE legate de datorii. Acesta a avertizat că politicile economice ale UE sunt prea concentrate pe austeritate în loc de creştere. Prin propunerile de redresare a economiei italiene, Letta a încercat să pună în balanţă politicile de austeritate ale UE cu măsuri specifice de reducere a şomajului, în special în rândul tinerilor, şi de stimulare a economiei.
♦ Italia poate reuşi o redresare economică fără a-şi creşte uriaşa datorie publică, declara Letta la începutul mandatului său.
♦ „Este posibil să creezi creştere fără a acumula datorii. Alte ţări au dovedit-o. Din nefericire, suntem un exemplu concret al faptului că acumularea de datorii nu duce la creştere, pentru că în toţi aceşti ani am creat un munte de datorii fără a creşte“, spune acesta în momentul respectiv.
♦ După preluarea mandatului de premier, Letta a vizitat mai multe capitale europene făcând apel pentru o schimbare de focus a politicilor UE dinspre austeritate către creştere.
♦ Pe plan local, Letta s-a concentrat pe o combinaţie de stimulente şi reduceri de taxe pentru a lupta împotriva recesiunii şi şomajului ridicat. Pachetul de măsuri adoptat de guvernul său a vizat redresarea economiei, incluzând investiţii în proiecte de lucrări publice, cât şi reducerea birocraţiei şi reorganizarea resurselor financiare.
♦ Letta a retras majorări de taxe în valoare de până la 6 miliarde de euro distanţându-se clar de politicile predecesorilor săi tehnocraţi. El a anunţat că sistemul de asistenţă socială inadecvat al Italiei trebuie extins pentru a include mai multe prevederi pentru tineri, femei şi muncitori cu contracte temporare.
♦ A oferit companiilor stimulente fiscale pentru a angaja muncitori tineri, crearea de locuri de muncă fiind prioritatea guvernului său.
♦ Guvernul italian s-a angajat să cheltuie 1,5 miliarde de euro, un amestec de fonduri naţionale şi fonduri structurale UE, pe eforturi de creştere a ratei ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. Fondurile au inclus scutiri de taxe pentru companiile care angajează persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani. În 2013, una dintre marile probleme cu care se confrunta Italia era şomajul uriaş din rândul tinerilor, estimat la aproximativ 40%.
♦ Letta a făcut, de asemenea apel, la UE să adopte o strategie de combatere a şomajului din rândul tinerilor cu măsuri concrete. „Fără locuri de muncă pentru tineri nu există speranţă, nici pentru statele membre ale UE, nici pentru bloc ca întreg“, avertiza Letta.
Trebuie să clădim o Europă pentru toţi. Europa nu poate prospera dacă e doar pentru elitele cosmopolite
♦ Există o prăpastie fatală între ceea ce cred elitele şi ceea ce cred oamenii, apreciază Enrico Letta. Această divergenţă fatală între ceea ce cred elitele şi ceilalţi se manifestă în toate marile ţări europene, potrivit fostului premier italian.
♦ Pentru a reduce acest decalaj, sunt necesare schimbări majore nu doar în în ceea ce priveşte presa, ci şi în domeniile cultural, politic şi educaţional. Elitele nu-şi pot impune în mod brutal voinţa asupra oamenilor, internetul face acest lucru imposibil, notează Letta.
♦ Brexitul şi alegerea lui Trump sunt simptomatice pentru această discrepanţă.
♦ Uniunea Europeană trebuie să găsească modalităţi de a schimba lucrurile pentru cei care nu fac parte din elită. Avem nevoie de un leadership european care să fie capabil să vorbească cu oamenii, acest lucru este esenţial.
♦ Până acum, leadershipul european a fost capabil să vorbească şi să câştige de partea sa elitele, de stânga şi de dreapta, însă oamenii i-au respins. Acest lucru trebuie să se schimbe, potrivit lui Letta.
♦ Un exemplu este programul Erasmus, „o sabie cu două tăişuri“, consideră Enrico Letta. Este marele succes al Europei, dar dacă vorbim despre el ca şi cum ar constitui singura poveste de succes, îi înarmăm pe cei care spun că UE este pur pentru elite. Până la urmă, Erasmus este doar pentru studenţi, care vor ajunge probabil până la urmă să formeze o parte din elite.
♦ Pentru Letta, „repararea“ economiei europene nu este doar o chestiune politică, ci şi una personală. Într-un interviu pentru CNN, acesta povesteşte cum, atunci când se afla într-un supermarket, un vârstnic i-a spus că Europa nu este pentru el, ci pentru cei care călătoresc, care iau avionul, care vorbesc limbi străine, care muncesc în alte ţări europene.
♦ Dacă creăm ideea că Europa este doar pentru elitele cosmopolite, pentru cei care călătoresc cu avionul, atunci suntem pierduţi, declară Letta în interviul respectiv.
♦ Europa este pentru toţi, pentru toţi cetăţenii europeni, şi trebuie să dezvoltăm această idee a libertăţii de a rămâne, nu doar a libertăţii circulaţiei.
♦ Letta consideră că acest lucru este de asemenea important pentru democraţii, pentru modul în care democraţiile noastre pot funcţiona.
Trebuie să pariem pe noua generaţie şi să renunţăm la modurile de gândire conservatoare, pesimiste şi cu aversiune faţă de risc, tipic europene
♦ Enrico Letta se declară foarte impresionat de puterea programelor europene educaţionale, de pregătire, cercetare şi inovare prin intermediul Erasmus Ă şi Horizon Europe. „Când călătoresc prin lume, oamenii comentează permanent cu privire la aceste instrumente foarte atractive, invocând nevoia de a le reproduce în ţările lor. Iar din conversaţiile cu tinerii europeni reiese sentimentul că am clădit cu adevărat nişte programe utile“.
♦ l Letta remarcă însă că aceste instrumente care s-au dovedit atât de eficiente în trecut trebuie intensificate, extinse şi prelungite, trebuie transformate în reale motoare ale competitivităţii europene. „Nu este adevărat că Europa nu poate inova, pentru că suntem foarte buni la inovare. Însă nu ştim să creăm mediul adecvat, să împingem oamenii să investească în inovaţie, să încurajăm o mentalitate inovativă“, a declarat fostul premier italian într-un interviu acordat lui Massimo Giordano, senior partner în cadrul McKinsey.
♦ Potrivit lui Letta, cel mai mare risc pentru Europa este ca tinerii săi să se îndrepte către alte ţări unde pot găsi mai uşor finanţare a investiţiilor şi un mediu care nu prezintă o aversiune atât de mare la risc, aşa cum se întâmplă prea adesea pe plan local.
♦ „Deci trebuie să pariem pe această nouă generaţie, eliminând în acelaşi timp aceste moduri de a gândi conservatoare, pesimiste şi cu aversiune la risc, tipic europene. Ştim că mulţi oameni din întreaga lume vor să trăiască, să studieze şi să investească în Europa. Marele nostru ţel este să eliminăm aceste obstacole care ne slăbesc perspectivele. Destinul nostru se află în propriile noastre mâini, ştim ce să facem, iar acum trebuie să acţionăm“.
♦ Uniunea Europeană se află la o răscruce, având în faţă provocări de ordin economic, tehnologic şi al apărării. În viziunea lui Enrico Letta, răspunsul la problemele Europei rezidă într-o piaţă cu adevărat unică, care să elimine fragmentarea costisitoare.
♦ „Lumea de astăzi este o lume mai mare în care toate ţările europene sunt mici în comparaţie cu giganţii actuali. De aceea avem nevoie să fim pragmatici, să rămânem uniţi şi să ne extindem“.
♦ Europa dispune de o putere financiară uriaşă, cu economii ale gospodăriilor de peste o mie de miliarde de euro, însă o parte foarte mare din aceste economii sunt investite în afara Europei. Ce putem face pentru a ne direcţiona economiile către companii, infrastructură, inovaţie şi AI locale? a fost întrebat Letta.
♦ „În lumea de astăzi, investiţiile private în domenii de interes public ca inovaţia, infrastructura, apărarea şi lupta împotriva schimbărilor climatice sunt absolut fundamentale. Însă în Europa nu suntem foarte bine poziţionaţi pentru investiţii private în aceste domenii dintr-un motiv simplu: nu suntem o singură piaţă financiară, ci 27. Fragmentarea este principalul motiv al slăbiciunii noastre. De aceea trebuie creată o Uniune a Economiilor şi Investiţiilor“, a declarat acesta.
Unde este Delaware-ul Europei? Pentru a-şi susţine economia rămasă în urmă, Europa ar trebui să urmeze exemplul statului american unde s-a născut Joe Biden, un loc fără taxe
♦ Europa are nevoie de propriul Delaware, micul stat american care găzduieşte majoritatea entităţilor corporate ale ţării, crede Enrico Letta. Deşi are o populaţie de doar un milion de locuitori, Delaware, pe care fostul preşedinte american Joe Biden l-a reprezentat ca senator timp de 36 de ani, găzduieşte sute de mii de entităţi corporate, incluzând 80% din IPO-urile americane din 2023 şi două treimi din companiile incluse în topul Fortune 500. De asemenea, în Delaware nu se plăteşte taxă pe cumpărăturile făcute în magazinele lanţurilor de retail. „În SUA, marea schimbare s-a produs când au decis să aibă Delaware: Delaware este calea rapidă în SUA“, a declarat Letta, adăugând: „Propunerea mea privitoare la legislaţia din domeniul corporate este să avem ceva similar cu al 28-lea stat virtual“.
♦ „Nu sunt un fan al americanizării Europei. Europa este un amestec fantastic între mic şi mare şi trebuie să păstrăm acest amestec“, a declarat Letta, adăugând că Europa corporativă are nevoie de o dimensiune mai mare pentru a concura împotriva SUA şi Chinei.
♦ Letta promovează ideea unei structuri de guvernanţă suplimentară, opţională pe care companiile UE ar putea-o alege în loc de a utiliza legislaţia naţională a uneia dintre cele 27 de state membre ale blocului.
♦ Bruxelles-ul a înfiinţat deja structura Societas Europaea (SE), un echivalent paneuropean al Ltd din Marea Britanie sau GmbH din Germania. Însă, SE a fost adoptată doar limitat în practică.
În faţa giganţilor americani şi chinezi, ceea ce ne va salva nu este suveranitatea naţională, care este mult prea limitată, ci suveranitatea europeană
♦ Anul 2028, data aleasă recent de Consiliul European pentru finalizarea definitivă a Pieţei Unice, ar putea deveni noul 1992. Este o provocare dificilă şi solicitantă, dar şi singura modalitate posibilă de a reda impuls şi forţă proiectului european, scrie Enrico Letta într-o opinie publicată de cotidianul spaniol El Pais.
♦ Europa din ’92 a fost capodopera politică a lui Jacques Delors. Decizia de a stabili o dată, 31 decembrie 1992, ca termen limită pentru eliminarea frontierelor interne şi punerea în practică a liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor în cadrul UE a avut puterea de a mobiliza energiile întregului continent şi ale societăţii europene în ansamblu.
♦ Fără data respectivă, acel angajament colectiv şi acea mobilizare extinsă, piaţa unică europeană nu ar fi fost creată şi prin urmare nu am fi fost în măsură să renunţăm la monedele naţionale slabe şi să construim euro. Moneda noastră unică reprezintă cu adevărat un scut fundamental în apărarea economiei europene, consideră fostul premier italian.
♦ De atunci, integrarea Pieţei Unice a progresat mult prea lent, potrivit acestuia. Acest lucru se datorează parţial reapariţiei numeroaselor bariere naţionale, dar mai ales lipsei de voinţă politică de a finaliza Piaţa Unică în sectoarele cheie ale energiei, conectivităţii şi serviciilor financiare, care, prin urmare, au rămas în esenţă naţionale. Fragmentarea noastră în 27 de ţări în aceste domenii ne-a slăbit pe toţi în faţa supremaţiei americane şi a ascensiunii Chinei, Indiei şi altor puteri emergente.
♦ A sosit momentul, dacă nu este deja prea târziu, să finalizăm în sfârşit piaţa unică în aceste trei sectoare cheie şi să adăugăm două obiective importante: introducerea unui al 28-lea regim juridic care simplifică un cadrul juridic extrem de fragmentat şi adăugarea unei a cincea libertăţi, bazată pe inovare, cunoaştere, cercetare şi competenţe.
♦ Trebuie să acţionăm. Prima barieră de depăşit este conştientizarea. Trebuie să ne amintim că cheia succesului UE din 1992 a lui Delors a fost tocmai conştientizarea şi mobilizarea.
♦ A doua barieră este spiritul eronat al vremurilor noastre, care pare să considere suveranitatea naţională drept principalul instrument de protejare a cetăţenilor şi economiei. Adevărul este că, în faţa giganţilor americani şi chinezi, ceea ce ne va salva nu este suveranitatea naţională, care este mult prea limitată, ci suveranitatea europeană, subliniază Enrico Letta.
♦ A ne încuia în apărarea suveranităţii noastre este cea mai bună modalitate de a consolida puterea excesivă a americanilor şi chinezilor, care, în ultimă instanţă, preferă o Europă fragmentată şi vor face tot posibilul pentru a împiedica o Europă mai integrată.
♦ Anii premergători anului 2029 pot şi trebuie să fie martorii unei mobilizări colective extraordinare. Instituţiile europene trebuie să identifice rapid o foaie de parcurs clară şi rezonabilă pentru fiecare dintre punctele cheie ale pieţei unice care trebuie finalizate şi să o împărtăşească cu statele membre.
♦ Aceasta este o oportunitate unică şi dacă o vom rata şi vom continua să avansăm încet şi separat, singura opţiune rămasă va fi să dezbatem dacă, peste câţiva ani, vrem să fim o colonie americană sau o colonie chineză, concluzionează Enrico Letta.
