• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Special

Ce au spus invitaţii la eveniment

Ce au spus invitaţii la eveniment
08.07.2015, 00:03 109

În mod evident vom obţine buletinul leului greu

Sergiu Oprescu, preşedintele băncii Alpha Bank

„Denominarea era clar o măsură aşteptată cu optimism care ne confirma parcursul european, un fel de border (n. red. - graniţă) pe care noi trebuia să-l depăşim. Era deci o măsură normală la nivel social. Totul a fost subsumat conceptului simplificării, mai ales pentru noi, sistemul bancar. Era atunci o ieftinire a manipulării de cash la nivelul sistemului bancar.  E adevărat că au fost şi costuri de ajustare a sistemului informatic, dar acele costuri au existat şi înainte. A fost o soluţie mai ieftină pentru sistemul bancar, chiar dacă a necesitat o investiţie. Şi a fost, fără îndoială, o investiţie complet recuperată. Denominarea fost şi o ajustare care a marcat mental sfârşitul unui ciclu de inflaţie ridicată. Până în 2005 aveam o medie a inflaţiei anuale de 25,5 puncte procentuale. Din 2006 până în 2012 a ajuns la 5,5 puncte procentuale, iar în ultimii doi ani am avut o medie a inflaţiei de 1,2%. Observăm deci că la fiecare şase ani, am scăzut inflaţia. 2005 a fost anul în care BNR a introdus şi un alt instrument de politică monetară. La nivelul percepţiei societăţii a fost un moment care ne apropia de zona europeană. Să spui ca 4 lei înseamnă 1 euro a ajutat populaţia să perceapă bine procesul de denominare. Dar şi la nivelul sistemului bancar a reprezentat un pilon de încredere pentru parcursul european la care România se angajase. Concluziile după aceşti zece ani ar fi că în mod evident probabil că o să obţinem buletinul leului greu. Şi chiar încep să-mi pun serios problema dacă nu cumva vom asista şi la un majorat, peste opt ani. Să ne uităm serios la parcursul pe care l-a avut leul până acum. Şi nu vorbim despre speranţa de viaţă a leului greu, pentru că aici cu siguranţă vom trece de luarea buletinului. Ci să ne uităm la parcursul pe care ni-l putem explica şi prin cifre: dacă la nivelul anului 2005 depozitele în lei reprezentau 55% din totalul depozitelor bancare, astăzi ele reprezintă două treimi din ele, adică peste 70%. De aici se vede clar că în toată această perioadă încrederea în leu a crescut. Dar încrederea în moneda naţională e dificil de câştigat şi trebuie neapărat păstrată. După denominare am avut ocazia să vedem această încredere manifestată, dar e în continuare important să o păstrăm. Iar asta se face prin comunicare din partea sistemului bancar, printr-o comunicare mai atentă şi mai directă prin care să încercăm explicarea a mecanismului de intermediere pe care sistemul bancar îl reprezintă. Încrederea e important să fie menţinută, însă poate fi, din păcate, foarte uşor de pierdut. Pentru a ne pregăti din timp, ar mai trebui să ne gândim şi la ce înseamnă cultura financiară. Avem nevoie de cultură financiară în România, iar noi, sistemul bancar şi BNR ar trebui să facem mai mult pentru a putea creşte educaţia financiară a societăţii.  În rest, leului greu îi doresc un buletin cu poză şi cu tot ce îi mai trebuie. Şi să ne întâlnim peste ani şi la următoarele momente de sărbătoare.“

 

Momentul de trecere a fost un succes, iar acest lucru pune şi bazele pentru viitor

Steven van Groningen, directorul Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliul Patronatelor Bancare din România

„Când m-am gândit la leul greu, nu am putut să fac o abstracţie de copilăria mea. Tatăl meu era bancher, era preşedintele unei bănci mici regionale în Olanda. Şi bunicul meu tot bancher a fost. Acasă aveam un teanc de bancnote vechi, iar pentru copii era ceva fantastic. Bunicul şi tatăl meu au păstrat bancnotele de fiecare dată când s-au făcut denominări, chiar dacă nu mai aveau niciun fel de valoare. Deci, de foarte tânăr eram conştient de faptul că există bancnote cu valoare uriaşă.

O altă perspectivă era când plecam în alte ţări.  Era un fel de mândrie pentru mine, că banii mei aveau valoare de milioane în alte ţări. Pentru mine personal o denominare este în primul rând o trecere dintr-o anumită fază într-o altă fază şi sigur pentru noi ca bancă a fost un efort foarte mare: sisteme de IT, chestiuni logistice. Abordarea mea a fost „dacă acest lucru s-a putut face şi în Rusia, în Ungaria, în Turcia, putem să facem şi în România, problemele logistice sunt doar costuri”. Important este momentul în care facem acest lucru. Putem spune după zece ani că a fost momentul potrivit. Acest lucru este important, am trecut cu adevărat de o fază de hiperinflaţie la o fază de inflaţie stabilă şi faptul că putem în acest moment să vorbim despre un leu stabil, despre toate îngrijorările din acel moment care nu s-au materializat. Acest lucru arată că momentul de trecere a fost un succes, iar acest lucru pune şi bazele pentru viitor.“

 

Denominarea a fost o acţiune care era cerută de public încă din 2001

Alin Teodorescu, sociolog la Institutul de Marketing şi Sondaje

„Denominarea a fost o acţiune care era cerută de public încă din 2001, jumătate din publicul românesc voia să taie din zerouri încă din martie 2001. În 2000, într-un context foarte special s-a măsurat impactul asupra personalităţilor politice şi s-a observat că denominarea ar fi adus între şase şi opt puncte celui care ar fi sprijinit-o în campania din 2000. Denominarea a avut succes în România pentru că a fost asociată cu Banca Naţională. Dacă denominarea ar fi fost asociată cu puterea executivă, judecătorească sau legislativă, ar fi avut mult mai puţin succes.

Trecerea la euro va fi o acţiune politică, şi nu una tehnică şi prin urmare va fi promovată de puterea executivă şi legislativă, ceea ce înseamnă că va fi promovată de un grad de încredere între 10 şi 20%. Nu vom vorbi de un grad de încredere de 60% cum vorbim în cazul BNR. Trecerea la euro, mai ales în condiţiile din ultimii şase ani, va mai dura încă cel puţin două decenii.  Denominarea a avut succes tehnic nu tocmai pentru că timingul a fost corect, dozajul a fost corect, ci pentru că iniţiatorul a fost o instituţie care se bucura de încrederea a 60% din public. Prin urmare, sondajele spuneau că 60% din public doresc denominarea. Tot de aceea, încă circa 20% din populaţie în vorbirea curentă foloseşte termenul de milioane, formele vechi de numărare. Aceste persoane sunt împărţite pe toate palierele sociale, pe toate palierele de venituri. Această utilizare reprezintă de fapt un refuz al autorităţii, centrale în România.  Nu se va putea trece la euro până nu va creşte încrederea în puterea judecătorească executivă şi legislativă.“

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026