Special

Ce zic ţăranii care vin în Obor să vândă în primul mall al roşiilor şi gogoşarilor: „Nu mai avem timp să jucăm table între noi“ - GALERIE FOTO

Ce zic ţăranii care vin în Obor să vândă în primul mall al roşiilor şi gogoşarilor: „Nu mai avem timp să jucăm table între noi“ - GALERIE FOTO

Cum arată primul mall al roşiilor şi gogoşarilor

Autor: Cristina Stoian

09.11.2010, 23:59 1303

Imaginea din faţa gurii de metrou Obor nu dă niciun momentimpresia că la doar câteva sute de metri fostul bazar în care afost transformată piaţa cartierului a dispărut, locul său fiindluat de o clădire care seamănă mai degrabă a mall decât a spaţiudestinat comercializării legumelor şi fructelor.

La fiecare pas sunt amplasate "tarabe mobile" pentru reparatfermoare, printre care se plimbă comercianţii de ţigări şitelefoane la negru. În faţa pieţei Obor însă, tarabele pline deCD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papucide casă au fost înlocuite de dubele producătorilor de zarzavaturi,puse în linie într-o parcare proaspăt marcată.

În dreapta, cădirea pe două etaje acoperită cu placaj în nuanţede porocaliu şi cărămiziu atrage sute de oameni, în ciuda faptuluică este luni dimineaţa. În prezent, clădirea funcţionează doar laparter, zonă aflată în curs de izolare termică cu pereţirabatabili, unde au început deja să comercializeze aproape 400 deproducători.

"Proiectul total, care este de trei ori mai mare (schiţeleviitoarei clădiri arată până la 60.000 de metri pătraţi- n.red.),vizează 600 de tarabe permanente la parter. În plus, pe platformaînconjurătoare, care se întinde pe circa 20.000 mp, vom amplasatarabe temporare cu diferite ocazii, sau în lunile de surplus,astfel încât să creăm zone specializate pentru roşii, varză saualte legume de sezon şi pentru a da clienţilor o direcţie decumpărare. În total vor fi minim 1.200 de producători", a declaratpentru ZF Lucian Hoancă, administratorul pieţei Obor, pentru acărei construire s-au investit până în prezent 14 mil. euro.

Prune şi varză la promoţie

Deocamdată, tarabele roşii numerotate stau în rânduri de câtezece de-a lungul fiecărui culoar, încărcate de legume şi fructe"româneşti" după cum arată cartoanele inscripţionate cu marker-ulpe care sunt afişate preţurile. Doar două tarabe vând fructeexotice, în rest piaţa este plină de mere, nuci din Vrancea, roşii,gogonele şi varză de la Vidra, struguri de Călăraşi, ce-i drept desoi italian, sau salată verde din Popeşti -Leordeni, plasatefiecare pe zone geografice.

Preţurile sunt mai mici decât în alte pieţe, după cum spunvânzătorii. Cartofii-1,8 lei/kg, ridichile- 2 lei, ceapa-1,5 leikg. Cea mai mare diferenţă se observă însă la roşii. Dacă înhipermarket preţurile trec de 6 lei, ajungând în unele magazine la8 lei/kg, în piaţa Obor oamenii le cumpără cu 4,5 lei/kg.

În plus, vânzătorii au mai făcut un compromis - promoţia.Aproape în fiecare weekend conducerea pieţei organizează "Cămarapensionarului" şi impune o listă de preţuri minime pentru produselecomercializate. Rămâne însă la latitudinea vânzătorului dacăacceptă sau nu să renunţe la profit în favoarea golirii rapide alădiţelor. Preţuri de un leu pe ceapă, 0,8 lei pe varză, 2 lei pegogoşari sau 1,2 lei pe mere măresc însă cozile şi îi determină pecei care iniţial nu au vrut să participe la promoţie să lase lapreţ. "În ultimul weekend din octombrie s-au vândut de exemplu 5tone de prune în 3 ore. Erau 1,5 lei, iar în piaţă 2 lei. Produseleieftine se iau pe talonul de pensie", anunţă Hoancă.

Şi când nu se înscriu la evenimente speciale, producătorii vincu oferte, de cele mai multe ori anunţate prin strigare: "Hai lasalată cu un leu. Are băiatu' la promoţie", se aude din zonaproduselor din Ilfov.

"Noi vindem produsele direct. Alimentăm şi reţelele Selgros sauMetro, dar de acolo banii vin la 3 luni şi pentru că avem mulţiangajaţi trebuie să rulăm banii. Până acum dădeam roşiile cu 2,5lei la angro, iar în piaţă ajungeau cu 6 lei. Noi le dăm cu 4,5lei. Într-o zi facem între 300 şi 500 de lei în această piaţă",face un calcul scurt Dan, reprezentantul serelor Popeşti-Leordenişi cel mai vocal dintre vânzători. Pe taraba lui sunt roşii,castraveţi "de patru tipuri", salată, dar şi prune şi struguri dela Ostrov, Călăraşi.

"Avem producători de la Dunăre până la Buzău. Vin producători şidin Sibiu sau Vrancea, dar acestea sunt cazuri izolate, oamenisuficient de organizaţi pentru a veni de la distanţă. Practic avemlegume produse la 100 km distanţă la sud şi la nord, din Ialomiţa,Dâmboviţa, Ilfov", afirmă conducerea pieţei

Vânzări lunare de 1,7 mil. euro

Cei mai mulţi producători vin să comercializeze produsele prinintermediul cooperativelor agricole. De exemplu, cooperativa EcoLegume a adus peste158 de producători din bazinul legumicol Vidraşi are o listă de aşteptare cu încă 30 de locuri pentru când se vaextinde piaţa. "Zilnic se vând cel puţin 300 kg de rădăcinoase,cartofi, legume la o singură tarabă. În ziua deschiderii pieţeiObor s-au vândut 125 de tone de legume şi fructe în total", este depărere Vlad Gheorghe, preşedintele cooperativei Eco LegumeVidra.

La o medie de 2.000 de euro pe tona de legume sau fructe şi ovânzare de cel puţin 120 de tone zilnic, vânzările producătorilorse ridică la peste 7,2 milioane de lei lunar (1,7 mil. euro).

Şi primarii din zonă vin să negocieze pentru tarabe. "Este opiaţă publică administrată privat, de aceea se supune regulilor deautorizare a Primăriei, iar acestea nu permit încheiereacontractelor cu comercianţii. Producătorii trebuie să facă dovadacă au certificat de producător eliberat de primăria de careaparţin, în care se vede clar că are o suprafaţă de teren pe care ocultivă", explică Hoancă.

Este adevărat că perioada de iarnă este o problemă pentruaprovizionarea pieţei, din cauză că majoritatea producătorilor nudispun de depozite pentru a păstra legumele proaspete, dar soluţiagăsită împacă pe toată lumea mai ales că rămâne bătut în cuie- niciiarna intermediarii nu vor avea cale liberă la vânzare.

"În această perioadă vom avea produse care rezistă, ca fasoleauscată, sau de sezon, ca brazii. Vom aduce şi produse din import,banane, citrice, dar nici acestea nu vor fi de la intermediari, ciaduse prin intermediul asociaţiilor de producători care fac aceastăactivitate tangenţială în extrasezon pentru a-şi asiguraveniturile", asigură administratorul pieţei.

Nuci de 3.000 de euro

Cei mai mulţi vânzători au peste 55 de ani, dar sunt şi tineritrimişi de părinţi să dea marfa la oraş. "Am venit din Vranceapentru prima dată la Bucureşti să vindem nuci. Nu avem o cantitateconstantă, depinde cum spargem. Părinţii, care au nuci în curte, lesparg, iar noi le vindem. De obicei dăm 500-600 kg pe săptămână",spune Cristina. La 22 de lei/kg, vânzările Cristinei se ridică lapeste 13.000 de lei săptămânal, adică circa 3.000 de euro.

Ion Cazacu a venit din Dâmboviţa să vândă gogoşari, conopidă şivarză roşie. Pe lângă sacii săi care cântăresc 90 de kilograme culegume are sub tejghea şi sacii vecinului. Cu broccoli."Agricultura este o loterie", este concluzia lui Cazacu la maipuţin de 5 minute de conversaţie despre broccoli made înDăbuleni.

"La anu' pun şi eu că sunt bănoşi. Investeşti 5 lei ca săproduci un kilogram şi primeşti de la cumpărător 8 lei. Trebuie săpun cât mai repede că apoi dacă vede alt vecin pune şi el, apoi şiurmătorul şi uite aşa apar pe piaţă şi scade preţul. În agriculturănu-ţi poţi face niciun plan", spune producătorul. După ce mai punecâţiva gogoşari în talerul cântarului şi mai îndeamnă clientul săaleagă şi el, Cazacu mai spune o vorbă mare: "Ca să vinzi marfatrebuie să cedezi. Fie la preţ, fie să laşi omul să aleagă. Măcaraici nu mai joc table cu colegul de tarabă, cum făceam în piaţa dinBerceni". Până la sfârşitul anului, producătorul din Dăbuleni, caşi ceilalţi comercianţi, va plăti zilnic 15 lei (3,5 euro) petarabă, ceea ce înseamnă că nivelul de colectare pe cele trei lunide funcţionare a pieţei ajunge la 1.350 de lei (320 euro), dacănumărul tarabelor rămâne constant.

Vin şi producătorii de carne şi brânzeturi

În timp ce producătorii încearcă să golească sacii, muncitoriiîncep să izoleze termic nivelul de jos al clădirii. "Diferenţelemari de temperatură ne-au determinat să găsim o soluţie deînchidere a pieţei, nu cu geamuri şi uşi din termopan, ci cu porţirabatabile de 24 de metri pătraţi fiecare, la care să renunţămvara." Parterul nu funcţionează încă la capacitate maximă deoarececonstructorii au acoperit zonele de lifturi şi scări rulante cupereţi din rigips până în momentul în care vor da drumulactivităţii şi la etaje. Pe lângă lifturile de marfă, care vor fiaccesibile doar vânzătorilor, compania a amplasat şi lifturi depersoane cu capacitate de o tonă, adică 12-14 persoane.

La etajele unu şi doi, fiecare dintre acestea având o suprafaţăde aproximativ 4.800 mp, vor veni până la sfârşitul anuluiproducătorii de carne, brânzeturi şi comercianţii de articolepentru casă. "Pentru magazine rămân circa 2.800 mp pe fiecare etaj.Am avut deja discuţii preliminare cu circa 200 de companii, iar lajumătatea lui noiembrie vom începe compartimentarea. Magazinele voravea în medie 20-30 de mp", anunţă Hoancă, însă nu dă detaliidespre chiria pe care o va percepe, spunând doar că nivelul va fiegal cu cel din zonă.

Noua construcţie s-a realizat în parteneriat public-privat întrePrimăria Sectorului 2 şi compania Piaţa Obor Market & ComplexComercial, după ce aceasta din urmă a concesionat 4 hectare deteren pe o perioadă de 49 de ani.

Valoarea totală a investiţiei, care va ajunge la 117 mil. euro,va fi realizată, potrivit lui Hoancă, din resursele companiei careare ca acţionari firmele Practic SA, Băneasa Investments, Comnordşi Procema. În spatele acestora stau oamenii de afaceri RaduDimofte, Andrei Bejenaru, Gabriel Popoviciu şi Sorin Creţeanu.

Noua Piaţă Obor în cifre

  • Clădirea Pieţei Obor are o suprafaţă de 21.500 mp pe treietaje
  • Investiţia, care s-a ridicat la 14 milioane de euro până înacest moment, va fi acoperită în circa 20 de ani
  • La subsolul clădirii vor fi 187 de locuri de parcare,completate cu alte peste 500 de pe platformele exterioare din jurulclădirii
  • 15 lei este taxa pe zi pentru o tarabă
  • La parter sunt circa 400 de tarabe pentru legume şi fructe
  • Etajele vor fi compartimentare în maxim 300 de spaţiicomerciale pentru producătorii de brânzeturi, carne şi pentrucomercianţii de articole pentru casă
AFACERI DE LA ZERO