• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.1738
  • Leu / USD4.2652
Special

Cehia pierde un preşedinte, Europa o conştiinţă. Simbolul Revoluţiei de Catifea iese din scenă

Autor: Iulian Anghel

19 dec 2011 930

Îi datorăm fără să ştim foarte mult lui Vaclav Havel şi altora ca el. "Carta 77" pe care a iniţiat-o, o splendidă pledoarie pentru libertate, a însemnat, practic, coagularea opoziţiei împotriva regimului comunist în Cehia, în numele libertăţii. Fusese înainte "Primăvara de la Praga", dar "Carta 77" a făcut posibilă şi "Revoluţia de Catifea". Reverberaţiile "Cartei 77" au fost profunde în ţările comuniste. Are dreptate Lech Walesa, liderul Solidarităţii poloneze în timpul comunismului şi puternic luptător pentru libertate, să spună: "Vocea lui Havel îi va lipsi enorm Europei".

Şi mai spune cu graţie Walesa: "El a fost un mare orator al luptei pentru libertate, pentru democraţie şi pentru eliberarea de sub jugul comunismului". Un mare orator, este adevărat. Dramaturg splendid pentru unii sau doar un epigon al lui Samuel Bekett pentru alţii, el rămâne în istorie ca artizan al "Revoluţiei de Catifea" din 1989. "Revoluţia de catifea este conceptul iniţiat chiar de el, îşi aminteşte primul preşedinte al României după revoluţia română Ion Iliescu.

"L-am cunoscut pe Havel încă din 1990. La Consiliul Consultativ al Tratatului de la Varşovia ne-am întâlnit cu Mihail Gorbaciov al Moscova (preşedintele Uniunii Sovietice la acea vreme - n.n.), iar un an mai târziu, în 1991 la Praga s-a semnat Tratatul de desfiinţare a acestei alianţe."

Câţiva ani mai târziu, tot la Praga, România era invitată să se alăture NATO. Era primul pas însemnat făcut de România în parcursul ei european. Pas care a însemnat pentru România deschidere pentru investiţiile străine, pentru afluxul de capital pentru că ţara devenea sigură din punct de vedere geopolitic, drept urmare sigură şi pentru banii celor care şi-au deschis afaceri aici.

Şi, totuşi, de ce au evoluat diferit România şi Cehia? De la Revoluţia de Catifea până la revoluţia însângerată a României în care au murit peste 1.000 de oameni, diferenţa este ca de la cer la pământ. Şi evoluţia ulterioară s-a petrecut diferit. Preşedintele Iliescu are o explicaţie "istoricistă": "Comunismul a eşuat din toate punctele de vedere şi în primul rând economic. Dar regimul comunist în România a fost mult mai brutal. Tocmai de aceea, dacă în Cehia revoluţia a avut un caracter paşnic, cum s-a petrecut până la urmă şi în Polonia şi chiar în Bulgaria, la noi nu a fost posibil acest lucru".

Fostul preşedinte susţine că cei care denigrează acum Revoluţia română sunt impostori care măsluiesc trecutul: "Nimeni în Cehia nu denigrează revoluţia. Este trist că la noi se întâmplă acest lucru, că unii pun la îndoială jertfa românilor, setea de li­ber­tate pe care toţi oamenii o au".

Preşedintele nu uită să amintească că totuşi Boemia şi Moravia au însemnat, până la urmă, inima Imperiului Austro-Ungar, de aici diferenţele din punct de vedere economic între România şi Cehia.

În ultimii ani de viaţă, Havel, preşedinte al Cehoslovaciei (1989 - 1992) apoi al Cehiei (din 1989 până în 2003), a avut numeroase probleme de sănătate, provocate de o pneumonie tratată în mod necorespunzător în închisoare, la începutul anilor '80, şi un cancer pulmonar.

Cinci ani a stat Havel în închisorile comuniste înainte de 1989.

Havel a condus democratizarea ţării sale, apoi a ghidat aderarea sa la NATO (1999) şi pregătirile pentru integrarea în Uniunea Europeană, finalizată în 2004.

După expirarea mandatului său în februarie 2003, în pofida sănătăţii sale fragile, dramaturgul şi fostul disident anticomunist al Cartei 77 s-a consacrat luptei pentru drepturile omului în Cuba, Belarus, Myanmar şi Rusia.

El a revenit de asemenea la literatură odată cu publicarea în 2006 a memoriilor sale politice şi a unei piese, "Leaving", în 2008, care este şi titlul primului său film prezentat în avanpremieră la Praga pe 14 martie.

Născut la 5 octombrie 1936 la Praga, într-o familie care deţinea studiouri de cinema şi zeci de imobile în capitală, Vaclav Havel a fost privat de studii de regimul comunist, în numele luptei împotriva burgheziei. El s-a lansat atunci în teatru, mai întâi ca maşinist, apoi ca autor de teatru absurd.

Refuzând exilul după ocupaţia sovietică din 1968, după "Primăvara de la Praga", el a intrat în disidenţă pentru a redacta manifestul Cartei 77, o vibrantă pledoarie politică pentru drepturile omului. Angajamentul său i-a adus peste patru ani de închisoare, unde a scris celebrele "Scrisori către Olga", prima sa soţie.

Ales în funcţia supremă la 29 decembrie 1989, el a trăit ca un eşec destrămarea Cehoslovaciei trei ani mai târziu. După moartea soţiei sale Olga în 1996, căsătoria sa rapidă cu Dagmar Veskrnova, o actriţă cu 20 de ani mai tânără, a ţinut atenţia presei.

Vaclav Havel a întâmpinat numeroase probleme de sănătate din cauza unei pneumonii contractate în timpul anilor petrecuţi în închisorile comuniste şi din cauza faptului că era un fumător înrăit.

El a fost operat în decembrie 1996 de cancer la plămânul drept. În 1998, a fost în pericol de moarte de două ori: în aprilie, când a fost supus în ultimă instanţă unei intervenţii chirurgicale în Austria în urma unei perforări a intestinului, apoi în august, din cauza unei crize cardiace.

În ultimele luni, Havel îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în casa sa de la ţară, situată la 150 de kilometri de Praga, după ce a fost spitalizat pentru scurt timp la 8 martie, din cauza unei pneumonii grave.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: -0,0508
Ieri: 4.7274
Azi: 4.2652
Diferență: 0,1809
Ieri: 4.2601
Azi: 5.1738
Diferență: 0,25
Ieri: 5.1683
Azi: 4.3396
Diferență: -0,2253
Ieri: 4.3460