♦ CES Bucureşti, împreună cu ZF, a organizat miercuri, 27 noiembrie, dezbaterea „Planul de business al României în 2025. Strategii de recuperare a decalajelor. Priorităţi imediate de creştere“.
Anul 2025 vine cu incertitudini mari pentru businessul din România, atât din plan extern, din cauza stagnării economiei vestice, cât şi din plan intern, unde nu se ştie care vor fi măsurile de creştere a veniturilor bugetare, în contextul în care deficitul bugetar al României trebuie scăzut. Lideri din mediul de business, de la domeniul farma, fintech, bancar sau energie, la transporturi sau plăţi electronice au dezbătut care este situaţia actuală a economiei României şi cum ar putea arăta 2025.
„2025 este cu vizibilitate minimă. Elefantul din cameră este pachetul fiscal, care se presupune că va fi adoptat de viitorul guvern, oricare va fi acela, şi care va da tonul pentru restul anului, pentru că urmează probabil să fie adoptat destul de devreme – T1“, este de părere Valentin Tătaru, economistul-şef al ING România.
Este o tendinţă generală de amânare a investiţiilor, din cauza incertitudinilor mari, au mai spus speakerii evenimentului.
„În domeniul camioanelor mari, care sunt legate de industrie, exporturi, transporturi pe distanţe lungi, am văzut o scădere accentuată. La vehicule de construcţii am avut o uşoară creştere, dar a fost generată de lucrările publice, lucrări mari; dar în segmentul rezidenţial am văzut o scădere. Mulţi clienţi de-ai noştri amână achiziţiile; vedem că este un fenomen în acest sens“, este de părere Andrei Gagea, business director, Iveco
În următoarele două săptămâni se va alege componenţa Parlamentului României şi preşedintele ţării, însă, indiferent de cine va guverna ţara, angajamentul de scădere a deficitului bugetar nu poate fi ocolit. Or, dacă pe partea de cheltuieli bugetare mediul de business nu este implicat, la capitolul de creştere a veniturilor este. Pentru că majorarea de venituri nu poate veni decât din creşterea de taxe sau dintr-o colectare mai bună a taxelor existente.
Speakerii evenimentului au spus că nu creşterea de taxe ar fi cea mai mare problemă, ci mai degrabă faptul că nu se ştie dacă sau ce taxe vor creşte, astfel încât să facă un plan în termeni predictibili pentru businessul pe care îl conduc. „Suntem interesaţi de ce se va întâmpla în 2025 legat de acest plan fiscal. Toată lumea vorbeşte de creşterea de taxe şi asta ne afectează, dar mai rău este că nu ştim despre care taxe se vorbeşte. (...) Sunt premise ca domeniul să crească, dacă noul guvern va fi mai atent cu acest domeniu. Noi vorbim de un preţ fix, determinat de Ministerul Sănătăţii. Dacă sunt creşteri de costuri de producţie, noi nu le putem transfera în preţ, iar asta are un impact imediat asupra profitabilităţii“, a spus Simona Cocoş, general manager Zentiva.
Mihai Lazăr, country manager, Ebury Fintech, spune însă că este optimist pentru 2025 şi ar putea fi premise pentru o creştere a economiei reale din România, din prisma exporturilor de bunuri şi servicii. „Eu sunt optimist, dacă ne uităm la dinamica exporturilor, sper să vedem o îmbunătăţire în Europa. Este o speranţă. Indicatorii de sentiment, de stare de spirit în economia europeană nu sunt încurajatori, dar există speranţe.“
Valentin Tătaru, economistul-şef al ING România
► Economia se vede altfel din sălile de hotel, din clădirile în care facem noi analize. De obicei, se vede puţin altfel la firul ierbii. De data aceasta converg cele două viziuni. Este un an care se prefigurează destul de descurajant, având în vedere potenţialul. Avem o creştere de 0,9%.
► Sunt multe controverse legate de măsurarea PIB-ului în sine şi ce înseamnă de fapt, dar deocamdată nu avem ceva mai bun. Avem o creştere mediocră în cel mai bun caz în acest an, din punctul de vedere al PIB-ului.
► Concluziile care s-ar prefigura: văd o economie foarte dezechilibrată. Acest 0,9% vine, de fapt, din evoluţii destul de divergente şi de mult nu au mai fost evoluţii atât de divergente. La industrie, pe medie, la septembrie este la -1; ai zice neplăcut, dar nu e aşa dramatic. În detalii te uiţi şi vezi că ai sectoare cu -15%, -20% şi alte sectoare cu Ă15 sau Ă20%.
► 2025 este cu vizibilitate minimă. Elefantul din cameră este pachetul fiscal, care se presupune că va fi adoptat de viitorul guvern, oricare va fi acela, şi care va da tonul pentru restul anului, pentru că urmează probabil să fie adoptat destul de devreme – T1.
► O indexare automată a pensiilor la 1 ianuarie conform noii legi, înseamnă că ar trebui să crească cam cu 12%, adică 1% din PIB, peste cât vom termina anul acesta, probabil spre 8% deficit bugetar.
Bogdan Pătru, government engagement lead, România şi Croaţia, la Mastercard
► Progrese, cu siguranţă, s-au făcut şi îmi aduc aminte de discuţii de acum 10 ani când vorbeam de incluziune, educaţie, ponderea plăţilor electronice. Nimeni nu poate spune altceva: plăţile electronice au explodat. Noi vedem însă un progres constant şi fie că vorbim de educaţie financiară, de incluziune, progrese s-au înregistrat. Aceste progrese au venit şi pe fondul implicării autorităţilor.
► Am văzut măsuri care au încurajat plăţile electronice. Asigură o trasabilitate, o fiscalizare faţă de plăţile în numerar şi cu cât ai mai multe plăţi electronice, cu atât ai o colectare mai bună de taxe şi impozite, în special pe zona de TVA.
► Se vede o scădere a numerarului. Este în continuare principalul mijloc de plată, dar este în scădere. Se vede o creştere a numărului de plăţi electronice, a valorii plăţilor electronice. Se estimează că plăţile electronice au ajuns la 35%-36% din plăţile totale.
► E greu să calculăm noi puterea de cumpărare sau ce bani rămân. Noi suntem o infrastructură. Putem vedea numărul de tranzacţii şi să facem nişte analize şi previziuni în funcţie de cum decurg plăţile. 41% din firme îşi plătesc angajaţii cash. Este un studiu din 2024.
Elena Petrescu, director de comunicare, Nuclearelectrica
► Suntem unul dintre cei mai mari derulatori de investiţii. Pe lângă reactoarele noi, tocmai ce am semnat pentru producerea izotopului medical. Avem o atenţie şi către partea de sănătate publică. Există şi proiectul SMR-urilor, mai ales în contextul discuţiilor de mai devreme.
► Suntem într-o situaţie de analiză a acestor proiecte. Încă nu avem o claritate a costurilor. Primul pas pe care îl vom avea de făcut în momentul în care finalizăm analizele va fi să informăm acţionarii şi să supunem atenţiei cifrele respective.
► Concentrarea este pe aceste analize. În 28 de ani de operare, am evitat peste 200 milioane tone emisii de carbon şi asigurăm între 18-20% din necesarul de energie în ţară. Facem tot ce ţine de noi să producem energie curată.
► România şi sistemul de educaţie în această zonă au un track record foarte bun. Cred că e nevoie ca mai multe companii să se implice activ şi văd în România exemple bune de educaţie duală.
Andrei Gagea, business director, Iveco
► Dacă industria merge, economia merge, merg şi camioanele. Se învârt rotiţele. Anul acesta, numărul de camioane vândute, de la dube până la camioanele mari, va fi relativ constant faţă de anul trecut. Dacă ne uităm mai atent, vedem că în prima jumătate a anului, numărul de vehicule înmatriculate a fost în creştere, dar avem o frânare destul de accentuată în T3 şi T4.
► Aş zice că noi vedem această încetinire de înmatriculări pe pieţele din vest s-a întâmplat cu un trimestru sau un trimestru şi jumătate înaintea noastră. La nivel de subsegment, unele au fost pe creştere, altele în scădere, dar una peste alta am fost aliniaţi.
► În domeniul camioanelor mari, care sunt legate de industrie, exporturi, transporturi pe distanţe lungi, am văzut o scădere accentuată. La vehicule de construcţii am avut o uşoară creştere, dar a fost generată de lucrările publice, lucrări mari; dar în segmentul rezidenţial am văzut o scădere.
► Mulţi clienţi de-ai noştri amână achiziţiile; vedem că este un fenomen în acest sens.
► Banii sunt în piaţă. Cu siguranţă transportatorilor le-a fost mai greu în acest an decât în anii precedenţi. Performanţa financiară este în scădere. Am văzut în ultimele luni un trend descrescător. Transportatorii amână aceste decizii din cauza incertitudinii economice; nu ştiu ce va fi anul viitor.
Simona Cocoş, general manager, Zentiva
► Suntem interesaţi de ce se va întâmpla în 2025 legat de acest plan fiscal. Toată lumea vorbeşte de creşterea de taxe şi asta ne afectează, dar mai rău este că nu ştim despre care taxe se vorbeşte. Piaţa farmaceutică a avut o evoluţie bună.
► În România, vorbim de o tradiţie în industria farmaceutică. Azi sunt cam 40 de producători, din care 20 sunt destul de mari.
► Sunt premise ca domeniul să crească, dacă noul guvern va fi mai atent cu acest domeniu. Noi vorbim de un preţ fix, determinat de Ministerul Sănătăţii. Dacă sunt creşteri de costuri de producţie, noi nu le putem transfera în preţ, iar asta are un impact imediat asupra profitabilităţii.
► Cred că toţi producătorii de medicamente doresc să facă investiţii. La partea de resurse umane avem dificultăţi. În Bucureşti, şomajul este aproape zero şi este dificil să găseşti forţă de muncă, mai ales pentru fabrici. Acest învăţământ dual nu este încă implementat; nu avem o legătură strânsă cu partea de educaţie, astfel încât să pregătim pentru viitor specialişti în industria farmaceutică. Se fac traininguri, iar asta poate contribui la creşterea acestui segment.
► Cel mai mult ne este teamă de creşterea taxelor, dar mai ales că nu ştim din ce parte o să vină.
Mihai Lazăr, country manager, Ebury Fintech
► Nu luăm din piaţa băncilor. Instituţiile de plată sunt un Glovo care dă acces la mai multe restaurante. Poţi să-ţi faci plăţile dintr-o singură aplicaţie. Ai acces la o mare infrastructură de bănci. Noi doar accelerăm fluxurile de numerar.
► Clienţii noştri sunt IMM şi mid corporate. Au ca ţel să se extindă în export. Noi nu înlocuim contul bancar, ci accelerăm încasarea pe care o companie de IT o are din Statele Unite. Timpii de încasare din SUA spre România sunt de 2-3 zile, iar noi putem reduce timpul până la o singură zi.
► Clientul ne solicită încasarea şi deschide un subcont, iar apoi încasează banii în jurisdicţia respectivă şi îşi poate transfera banii în contul de la banca sa.
► Eu sunt optimist, dacă ne uităm la dinamica exporturilor, sper să vedem o îmbunătăţire în Europa.
► Este o speranţă. Indicatorii de sentiment, de stare de spirit în economia europeană nu sunt încurajatori, dar există şi în anticipările economiştilor o liniuţă.
► Probabil că vom ajunge la 145-150 miliarde în exporturi, inclusiv servicii, şi vom avea, din perspectiva noastră de fintech, solicitări din ce în ce mai multe solicitări şi, pe de altă parte, să ajutăm companii care nu au neapărat atât de mult import sau export.
Anca Marinescu, director comunicare, Returo
► S-au investit 60 de milioane de către Returo în mod direct în infrastructura de centre de colectare prin intermediul retailerilor. Avem 7 centre pe tot teritoriul ţării şi anul viitor vor mai fi încă două. Avem 800 de angajaţi în acest moment. Eram 12 când am început să lucrez, acum suntem 800. Foarte multe investiţii şi valoare adăugată a fost adusă de partea de transporturi. În cadrul sistemului sunt peste 1.000 de curse care se desfăşoară pentru a colecta ambalajele. În industria de reciclare urmează să se facă investiţii foarte mari, pentru că reciclatorii erau nevoiţi să importe materie primă, dar în acest moment SGR le furnizează materie de calitate. A fost un an plin de efervescenţă, cu bune şi cu rele.
► În momentul acesta am măsurat succesul în momentul în care au răspuns oamenii. Am ajuns la o rată de colectare de 80% în ultimele luni. În octombrie, 85% din ambalaje au fost returnate de către consumatori, colectate de retaileri şi au ajuns în centrele de colectare.
► Peste 500 de milioane de ambalaje sunt puse lunar pe piaţă. Sunt luni ca cele de vară sau cele de sărbători, când creşte apetitul de consum.
Cătălin Dragostin, Energy Serv
► Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă au fost făcute cu echipamente proiectate pentru viitor. Încercăm azi să facem ceva ce ne va lua 20 de ani ca să ajungem unde eram acum 50 de ani. Industria nucleară nu o faci de azi pe mâine.
► Pe termen mediu sau lung trebuie să asistăm la o restructurare a industriei româneşti. Bioeconomia şi economia circulară sunt viitorul şi nu economia liniară.
► 8% din suprafaţa agricolă este în pericol de deşertificare.
► Nu vedem paşi concreţi din două motive. Nu avem o strategie clară la nivel macroeconomic despre ce trebuie să facem ca să îndreptăm deficitele, de exemplu. Avem deficit din energie, produse agricole, îngrăşăminte. Am început să cumpărăm şi tehnologie şi energie. Noi nu ne uităm la aceste deficienţe macro să căutăm soluţii. Ministerul Agriculturii discută de capul lui, al energiei de capul lui, dar nimeni nu gândeşte o strategie de ţară.